| Pagina principală |  |
Evenimente | | Carte de oaspeţi | | Hartă Site | | Contact | | Anunțuri |
Mănăstiri
Mănăstiri ce ţin de Episcopia oraşelor Ungheni şi Nisporei, care se află în oraşul Ungheni
Mănăstirea Sf Gheorghe, Ungheni
Hram: Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Duhovnic-administrator: arhim. Panteleimon (Mateevici)
Date de contact : MD-3600, str.Gr.Ureche 3, or.Ungheni
Tel-0236-22-002 / 26-814 / 20-232
Mob.0691-53-999
Istoric
Acestă mănăstire este una din cele mai tinere din Moldova . Pînă nu demult era teritoriul unei grădiniţe de copii, apoi în anul 2000 a fost întemeiată biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe. În anul 2003 pe baza acestei biserici întemeiată mănăstirea. Are doua biserici de vară Sf. Mare Mucenic Gheorghe şi de iarnă Sfîntul Panteleimon.
Mănăstirea Veveriţa
Stareţ: egumen Spiridon (Jalbă)
Adresa: sat Veveriţa, r. Ungheni
Date de contact: MD-3631, s.Veveriţa, r.Ungheni
tel.0236-93-188, m.0693-53-388
Aşezare : la aprox. 70 km de Chişinău sau la 32 km de Ungheni
Istoric:
Mănăstirea Veverita este o aşezare monastică recentă, situată la marginea satului cu acelaşi nume. Din datele disponibile putem spune că mănăstirea a fost întemeiată pe la 1922-1924, având o gospodărie mare şi o biserică frumoasă, hramul căreia nu se cunoaşte.
Mănăstirea Frumuşica
Mănăstirea de maici "Frumoasa" cu hramul Sfintei Treimi
s. Frumoasa, r. Călăraşi, Moldova. Tel. 244-38-029 GSM: 068670171 e-mail:
Numită iniţial “Frumuşica” după numele poienei în care a fost zidită, mănăstirea Frumoasa a fost întemeiată ca mănăstire de călugări, în toamna anului 1804, de către răzeşul satului Onişcani Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) şi trei ieromonahi de la Mănăstirea Neamţ (România) - Serafim, Ioanichie şi Macarie.
Prima atestare documentara: 10 iunie 1807, când 43 răzeşi de pe moşia Bravicea au împropietărit mănăstirea cu pământ.
În anii 60 ai sec. XIX la Frumoasa şi-a facut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei Iosif Naniescu.
Mănăstirea Hîrjauca, r. Căşăraşi
Mănăstirea este situată la aproximativ 25 km de or. Călărași, pe malul pîrîului Hîrjauca și în apropierea satului cu acelaş nume. Hîrjauca – un sat vechi moldovenesc, atestat la 28 iunie 1644. Mai tîrziu, pe la înc. sec. XVIII aici se stabileşte o colonie de ucraineni, care s-au ascuns în codrii Moldovei, fugind de iobăgie din guberniile malorosiene. Alături de mănăstirile Hîrbovăţ, Răciula şi Frumoasa, mănăstirea Hîrjauca formează familia monahală din codrii Călăraşilor.
Descriere succintă:
Potrivit cercetătorului P. Crușevan, mănăstirea a fost întemeiată ca schit în anul 1740. De frica tătarilor, codrii din jurul mănăstirii adăposteau mulţi fugari. Un batrîn evlavios, Teodosie, le-a făcut acestora o casă de rugăciune.
Mănăstirea Răciula
Mănăstirea Răciula îşi află aşezarea în pitoreasca zonă a Codrilor Orheiului, într-o vale dintre două şiruri de coline împădurite, numită Valea Ichelului, formând centrul salului Răciula, situat la 56 km de Chişinău şi 11 km de gara Călăraşi pe malul râului Ichel.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Răciula se referă la anul 1798, când preoţii loan Hare şi Leontie Bârânacul, răzeşii Andrei Roşea, loniţă Roşea, Simion Stratan, Constantin Stratan ş.a., prin Danie întărită prin Carte Domnească de Voievodul Ţării Moldovei Constantin Alexandru Ghica, au dăruit o parte din moşia satului Nişcani în scopul întemeierii în poiana Răciula a unui schit de călugări, închinat Maicii Domnului "...pentru pomenire sufletelor răposaţilor moşilor noştri, a părinţilor, şi a noastre ca să fim pomeniţi pururea la sfântul jartvelnic, şi de acum înainte să aibă a stăpâni acest schit,... cu bună pace în vecifiindcă s-au dat sfintei biserici, apoi a bisericii în veci trebui să rămâie..."
Mănăstirea Hîncu, raionul Nisporeni
Mănăstirea Hîncu este prima aşezare monahală din Basarabia unde prin 1820-1822 s-a introdus viata de obşte .
Mitropolitul Gavriil a numit în 1821 un supraveghetor asupra mănăstirilor şi schiturilor.
Pe teritoriul mănăstirii, lîngă biserică a fost construită o cladire, acoperită cu şindrilă, ce includea 12 chilii pentru fraţi cu trei pridvoare. Mai erau şase case separate, cu cîte patru chilii fiecare. La fel separate, se mai află şi o trapeză cu o brutărie, acoperită cu şindrilă. Pe lîngă mănăstire se aflau hambare, distilerie, ateliere de tamplărie, fierarie, etc.
În această perioadă Mănăstirea Hîncu devine una din cele mai vestite Mănăstiri din Moldova . În anul 1868, Ştefan Toma şi Ioan Radu au dăruit mănăstirii o livadă, iar în 1870, Ioan Cursov, împreună cu marele poet Ioan Sîrbu au mai dăruit una.
Meteo
| Кишинев, сейчас + 6,1° | ||
| Сегодня | 7…9 |  |
| Завтра | 8…11 | |
| Послезавтра | 6…9 | |
Curs valutar
| USD | 1 | 12.3775 | |
| EUR | 1 | 15.8915 | |
| RUB | 1 | 0.3937 | |
| RON | 1 | 3.6623 |
Galerie foto
 |
|
Galerie video
|
|
Vizitatori pe site: 21458, începind cu 01.01.2008
© 2010 Consiliul Raional Ungheni
Designed & developed by Deeplace ISMP