Sorry, this entry is only available in Romanian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Lista obiectivelor turistice din raionul Ungheni:

  1. Rezervaţia naturală „Plaiul Fagului”, s. Rădenii Vechi
  2. Monumentul kneazului Potiomkin, s. Rădenii Vechi
  3. Muzeul de istorie şi Etnografie Ungheni (istoria locurilor, tradiţii, artă populară, artă contemporană)
  4. Muzeul comunei Pîrliţa (tradiţii, artă populară)
  5. Muzeul Tehnicii Agricole
  6. Fabrica de ceramică Ungheni (tradiţia olăritului)
  7. Fabrica de covoare Ungheni (arta ţesutului covorului    modern)
  8. Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni
  9. Podul proiectat de Gustave Eiffel
  10. Tabăra de Sculptură Ungheni
  11. Troiţa Martirilor  Neamului
  12. Aleea castanilor Ungheni
  13. Biserica „Sf. Alexandru Nevski”, or. Ungheni
  14. Biserica „Sf. Ierarh Nicolae”, Ungheni
  15. Mănăstirea „Sf. Gheorghe”, Ungheni

Itinerarul turistic „ La poale de  Codru” (proiect)

Obiectivul turistic: Rezervaţia naturală „Plaiul Fagului”, s. Rădenii Vechi, r. Ungheni

Monumentul kneazului Potiomkin, s. Rădenii Vechi

Distanţa de la Chişinău : 65 km

Durata parcurgerii : 1h 15 min

Distanţa de la Ungheni: 45 km

Durata parcurgerii: 1 h

Scurtă caracteristică:  Una din cele mai importante rezervaţii ştiinţifice din Republica Moldova.   Pentru a conserva şi proteja natura şi diferitele specii rare de plante (77) şi animale (200 specii), aflate la dispariţie a fost concepută această frumoasă rezervaţie din codrii satului Rădenii Vechi. Tot aici cresc şi copacii seculari, cel mai vestit fiind Stejarul lui Ştefan cel Mare, cu vîrsta de peste 500 de ani.  Rezervaţia impresionează prin abundenţa şi frumuseţea peizajelor, a poienelor fascinante  şi a lacurilor. Întregul areal este un adevărat muzeu sub cerul liber. În teritoriul rezervaţiei este amplasată tabăra de copii care funcţionează vara pe parcursul a cca 1, 5 luni. În afara sezonului funcţionării taberei, este posibilă cazarea grupurilor de turişti.

Monumentul kneazului Potiomkin este î nălţat pe locul unde la 5 octombrie 1791 a decedat Grigori Potiomkin, mare demnitar rus la curtea împărătesei Ecaterina II. Monumentul reprezintă un obelisc cu înălţimea de 13,7 m, aşezat pe un postament în formă de cub. Alături este amplasat un monolit din piatră cu inscripţie comemorativă.

Telefonul de contact : 0236 23344 (cazare în tabăra de copii)

flayer-a4

 

Itinerarul turistic „ Tezaur meşteşugăresc” (proiect)

Obiectivele turistice: Muzeul de istorie şi Etnografie Ungheni (istoria locurilor, tradiţii, artă populară, artă contemporană)

Muzeul comunei Pîrliţa (tradiţii, artă populară)

Fabrica de ceramică Ungheni (tradiţia olăritului)

Fabrica de covoare Ungheni (arta ţesutului covorului    modern)

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni

Distanţa de la Chişinău : Chişinău – Pîrliţa: 81 km (drumul naţional Chişinău – Ungheni)

Chişinău – Ungheni : 110 km

Chişinău – Sculeni :  135 km

Durata parcurgerii : Chişinău – Pîrliţa : 1h 40 min

Chişinău – Ungheni : 2 h 00 min

Chişinău – Sculeni : 2h 25 min

Distanţa de la Ungheni: Pîrliţa – Ungheni : 19 km

Ungheni – Sculeni : 25 km

Durata parcurgerii: Pîrliţa – Ungheni: 20 min

Ungheni – Sculeni : 25 min

Scurtă caracteristică

1.Muzeul de Istorie şi EtnografieUngheni

Este o valoroasă instituţie de cercetare, valorificare şi promovare a culturii comunităţilor aflate în Valea Prutului mijlociu. Aici poţi afla în profunzime istoria şi cultura regiunii, dar şi a românilor în genere.

Colecţiile muzeului numără peste 10 000 de piese şi este locul care îţi oferă ocazia să te convingi că  în viaţă bogăţia spirituală păşeşte de mînă cu veşnicia  iar expoziţia care urmează să o parcurgi nu este un amalgam de exponate afişate la întîmplare. Aici fiecare obiect este pus în valoare, astfel încît cele  dintîi piese care te întîlnesc, de natură arheologică, datate cu circa 100 000 de ani î. Hr., încearcă să te convingă de marea vechime a vieţii aici, dar mai ales, de nivelul cultural atins de către omul preistoric, de efortul acestuia de a comunica cu semenii săi printru-un limbaj simbolist profund, redat printr-o artă de mare rafinament estetic.

2.Muzeul comunei Pîrliţa

Prezintă atît istoria localităţii, cît şi etnografia acesteia. Un interes deosebit prezintă cele două case ţărăneşti, specifice localităţii, precum şi scoarţele, covoarele, prosoapele, mobilierul ţărănesc, dar şi documentele, cărţile şi fotografiile de epocă, expuse în cadrul expoziţiilor temporare.

Aici au  loc:

– organizarea unor expoziţii atît din fondurile proprii cît şi în colaborare cu alte instituţii

– expoziţia etnografică în aer liber cu genericul „În ograda gospodarului”.

expoziţii dedicate sărbătorilor tradiţionale cum ar fi Crăciunul, Sfintele Paşte, Sfîntul Vasile, Dragobetele, Mărţişorul şi altele.

expoziţii consacrate unor personalităţi ale culturii naţionale (Mihai Eminescu, Eugen Doga)

– expoziţii consacrate sărbătorilor naţionale, Zilei Internaţionale a Muzeelor, Zilei  oraşelor, satului .

3.Fabrica de ceramică Ungheni se înscrie în tipul de ofertă turistică industrială, iar activitatea desfăşurată  aici este apropiată meşteşugăritului popular. Atractiv este aspectul general al procesului de producţie, prin caracterul original al acestui proces, dar mai ales pentru faptul că producerea ceramicii conţine multă afecţiune spirituală, sufletească, ca orice lucru izvorît din pămînt.

4.Fabrica de covoare Ungheni (arta ţesutului covorului modern), prin genul producţiei se înscrie într-un obiectiv turistic de tip industrial. Instituţia dispune de un muzeu al mostrelor produse de-a lungul existenţei sale deosebit de originale, care trezeşte interesul vizitatorului.

5.Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni

Muzeul de Istorie şi Etnografie a satului Sculeni a fost fondat în anul 1985, luna august. Muzeului i s-a oferit clădirea fostei şcoli primare din localitate. De la debut şi până în prezent edificiul dispune de 6 săli de expoziţie. Exponatele Muzeului au fost colectate cu suportul comunităţii locale: săteni, elevi, veterani. Printre exponate se numără obiecte de uz casnic, instrumentar agricol, sculpturi în lemn, piese de mobilier, fotografii de epocă, muniţii şi echipament din timpul celui de al II-ea război mondial şi obiecte etnografice.

Itinerarul turistic „ Ungheni – trecut , prezent şi viitor” (proiect)

Obiectivele turistice: Muzeul de Istorie şi Etnografie Ungheni (istoria locurilor, tradiţii, artă populară, artă contemporană)

Podul proiectat de Gustave Eiffel

Tabăra de Sculptură Ungheni

Troiţa Martirilor  Neamului

Aleea castanilor

De asemenea, în luna octombrie se organizează sărbătoarea vinului.

Distanţa de la Chişinău : Chişinău – Ungheni : 110 km

Durata parcurgerii : Chişinău – Ungheni : 2 h 00 min

Scurtă caracteristică:

1.Muzeul de Istorie şi EtnografieUngheni

Este o valoroasă instituţie de cercetare, valorificare şi promovare a culturii comunităţilor aflate în Valea Prutului mijlociu. Aici poţi afla în profunzime istoria şi cultura regiunii, dar şi a românilor în genere.

Colecţiile muzeului numără peste 10 000 de piese şi este locul care îţi oferă ocazia să te convingi că  în viaţă bogăţia spirituală păşeşte de mînă cu veşnicia  iar expoziţia care urmează să o parcurgi nu este un amalgam de exponate afişate la întîmplare. Aici fiecare obiect este pus în valoare, astfel încît cele  dintîi piese care te întîlnesc, de natură arheologică, datate cu circa 100 000 de ani î. Hr., încearcă să te convingă de marea vechime a vieţii aici, dar mai ales, de nivelul cultural atins de către omul preistoric, de efortul acestuia de a comunica cu semenii săi printru-un limbaj simbolist profund, redat printr-o artă de mare rafinament estetic.

2.Podul proiectat de Gustave Eiffel

Podul de cale ferată peste Prut a fost proiectat de un oarecare Melnic, un constructor rus. Probabil că s-a comis o eroare în proiectare sau construcţie, pentru că apele ce se revărsau primăvara l-au mişcat de pe piloni. Atunci, autorităţile au apelat la ajutorul lui Gustave Eifell, autorul renumitului turn din Paris, specialist remarcabil în construcţii metalice În 1877 Gustave Eifell soseşte la Ungheni şi realizează un studiu de fezabilitate, a cercetat problema, de ce nu ţine podul de cale ferată peste Prut. Conform recomandărilor sale, podul s-a reconstruit şi a funcţionat perfect până în 1944, când a fost distrus de bombardamente. Ulterior, podul fusese restabilit.

3.Tabăra de Sculptură Ungheni

La Ungheni pentru prima dată în Moldova s-au desfăşurat trei tabere de sculptură, sub egida Uniunii Artiştilor PlasticiLa care au participat importanţi sculptori. Printre aceştea Dumitru Verdianu,  care locuieşte la Viena, Tudor Cataraga, Ion Zderciuc toţi ungheneni, de altfel.  Lucrările create în cadrul taberelor, circa 33 la număr, au rămas la Ungheni şi împodobesc astăzi oraşul conferindu-i un plus de eleganţă şi individualitate. Dacă să vorbim de sculpturi la metru patrat în Moldova, Ungheniul s-ar afla pe primul loc.

4.Troiţa Martirilor Neamului

Este amplasată   în scuarul din centrul oraşului Ungheni şi a fost ridicată în anul 1994.Originalul Troiţei   se află la Muzeul de istorie şi Etnografie  din Ungheni.Piesa este un unicat şi reprezintă un valoros document istoric şi etnografic. A fost închinată ostaşilor români căzuţi în luptele pentru realipirea Basarabiei la România în ultimul război mondial. Din 1944, s-a aflat  în cavoul bisericii „Sf. Nicolae,” Ungheni (Dănuţeni), unde a  stat o jumătate de veac, În 1994 a fost redescoperită şi expusă în cadrul expoziţiei muzeului.

5.Aleea castanilor

Se consideră că aleea castanilor din Ungheni este una din cele mai lungi de acest fel din Europa (aproximativ 4 km)

6.Sărbătoarea vinului

Este organizată în fiecare an în luna octombrie. La această sărbătoare participă producătorii vitivinicoli din raion, cu expoziţii şi concursuri. De asemenea este prezentat un program cultural – artistic cu participarea formaţiilor folclorice din întreg raion.

Itinerarul turistic „Calea spre lumină” (proiect)

Obiectivele turistice: Biserica „Sf. Alexandru Nevski”, or. Ungheni

Biserica „Sf. Ierarh Nicolae”, Ungheni

Mănăstirea „Sf. Gheorghe”, Ungheni

Distanţa de la Chişinău : Chişinău – Ungheni : 110 km

Durata parcurgerii :Chişinău – Ungheni : 2h 00 min

Scurtă caracteristică:

1.Biserica „Sf. Alexandru Nevski”

Este valoroasă prin arhitectura originală, relevantă, interesantă. Autorul proiectului arhitectural este celebrul arhitect din Basarabia de la începutul sec. XX Alexandru Bernardazzi.

2.Biserica „Sf. Ierarh Nicolae”, Ungheni

Construită în anul 1882 de către prinţul Constantin Moruzi, proprietarul moşiei Dănuţeni, astăzi parte a oraşului Ungheni. Arhitectura bisericii poartă amprenta stilului rus, stil ce se caracterizează prin planul în formă de cruce cu braţele egale, naosul cubic, acoperişul fragmentat de turnuri şi turnuleţe. Biserica găzduieşte cavoul familiei Moruzi, amplasat la temelia bisericii. Intrarea în cavou se face coborând câteva trepte. În cavou se află mormintele ctitorului şi al nepotului său, Pavel Moruzi.

Muzee:

Reţeaua muzeelor din raionul Ungheni cuprinde trei instituţii de profil:

– Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni,

– Muzeul satului Pârliţa,

– Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni

Înfiinţat în anul 1967 la iniţiativa unui grup de intelectuali. Profilul – istorie, etnografie, instituţia dispune şi de o colecţie de artă(pictură, grafică, sculptură, ceramică). Amplasat iniţial în biserica Sf. Al. Nevski, arhitect A. Bernardazzi, din centrul oraşului, în 1990 şi-a mutat sediul în incinta Palatului de Cultură.

Muzeul are un patrimoniu de peste zece mii de exponate, grupate în colecţii  de arheologie, port popular, scoarţe şi covoare, ţesături tradiţionale, ustensile de uz casnic, numismatică, fotografii, cărţi vechi şi documente, artă.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni este unica instituţie de profil din provincie care editează o publicaţie proprie – buletinul Pyretus aflat la a doua ediţie.

Muzeul satului Pârliţa

Creat la iniţiativa familiei Buzovoi, cu sprijinul comunităţii locale, Muzeul satului Pârliţa şi-a deschis uşile pentru publicul larg la 25 decembrie 2004. Amplasat în fostul sediu al cîrmuirii colhozului ,, Dimitrov”, instituţia dispune de 4 săli de expoziţie cu o suprafaţă totală de 3 00 m2.

Patrimoniul Muzeului cuprinde un număr de peste trei mii de exponate, adunate de către angajaţii instituţiei, săteni, profesori şi elevi. Exponatele sunt grupate în colecţii de port popular, scoarţe şi covoare, ţesături tradiţionale, ustensile de uz casnic, numizmatică, fotografii, cărţi vechi şi documente.

Expoziţia permanentă a Muzeului prezintă atât istoria localităţii cât şi etnografia acesteia. Un interes deosebit prezintă cele două case ţărăneşti, specifice localităţii, precum şi scoarţele, covoarele, prosoapele, mobilierul ţărănesc dar şi documentele, cărţile şi fotografiile de epocă, expuse  în cadrul expoziţiei permanente  şi în cadrul expoziţiilor temporare.

Muzeul Tehnicii Agricole din satul Pîrlița

La data de 08 octombrie, de ziua Sf. Dumitru, la Pîrlița a fost inaugurat Muzeul Tehnicii Agricole, fiind primul muzeu de acest gen din Republica Moldova. Este un muzeu în aer liber, înființat cu scopul de a ilustra evoluția tehnicii agricole din spațiul geografic al Republicii Moldova. Muzeul se află pe teritoriul întreprinderii agricole SRL ”Agrosfera-BM”, de unde provin cele 120 de exponate: tractoare, prășitoare, semănătoare, cultivatoare, stropitori pentru îngrășăminte și pluguri, inclusiv cele trase de cal.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni

Muzeul de Istorie şi Etnografie a satului Sculeni a fost fondat în anul 1985, luna august. Muzeului i s-a oferit clădirea fostei şcoli primare din localitate. De la debut şi până în prezent edificiul dispune de 6 săli de expoziţie. Exponatele Muzeului au fost colectate cu suportul comunităţii locale: săteni, elevi, veterani. Printre exponate se numără obiecte de uz casnic, instrumentar agricol, sculpturi în lemn, piese de mobilier, fotografii de epocă, muniţii şi echipament din timpul celui de al II-ea război mondial şi obiecte etnografice.

Mănăstiri:

Mănăstiri ce ţin de Episcopia oraşelor Ungheni şi Nisporeni, care se află în oraşul Ungheni

Mănăstirea Sf Gheorghe, Ungheni

Hram: Sf. Mare Mucenic Gheorghe

Tel-0236-22-002 / 26-814 / 20-232

Mob.0691-53-999

Istoric

Acestă mănăstire este una din cele mai tinere din Moldova . Pînă nu demult era teritoriul unei grădiniţe de copii, apoi în anul 2000 a fost întemeiată biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe. În anul 2003 pe baza acestei biserici întemeiată mănăstirea. Are doua biserici de vară Sf. Mare Mucenic Gheorghe şi de iarnă Sfîntul Panteleimon.

Mănăstirea Veveriţa

Adresa:sat Veveriţa, r. Ungheni

Date de contact:MD-3631, s.Veveriţa, r.Ungheni

tel.0236-93-188, m.0693-53-388

Aşezare: la aprox. 70 km de Chişinău sau la 32 km de Ungheni

Istoric:

Mănăstirea Veverita este o aşezare monastică recentă, situată la marginea satului cu acelaşi nume. Din datele disponibile putem spune că mănăstirea a fost întemeiată pe la 1922-1924, având o gospodărie mare şi o biserică frumoasă, hramul căreia nu se cunoaşte.

Mănăstirea Frumuşica

Mănăstirea de maici “Frumoasa” cu hramul Sfintei Treimi

  1. Frumoasa, r. Călăraşi, Moldova. Tel. 244-38-029 GSM: 068670171

e-mail: contact@frumoasa.md

Numită iniţial “Frumuşica” după numele poienei în care a fost zidită, mănăstirea Frumoasa a fost întemeiată ca mănăstire de călugări, în toamna anului 1804, de către răzeşul satului Onişcani Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) şi trei ieromonahi de la Mănăstirea Neamţ (România) – Serafim, Ioanichie şi Macarie.

Prima atestare documentara: 10 iunie 1807, când 43 răzeşi de pe moşia Bravicea au împropietărit mănăstirea cu pământ.
În anii 60 ai sec. XIX la Frumoasa şi-a facut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei Iosif Naniescu.

Mănăstirea Hîrjauca, r. Căşăraşi

Mănăstirea este situată la aproximativ 25 km de or. Călărași, pe malul pîrîului Hîrjauca și în apropierea satului cu acelaş nume. Hîrjauca – un sat vechi moldovenesc, atestat la 28 iunie 1644. Mai tîrziu, pe la înc. sec. XVIII aici se stabileşte o colonie de ucraineni, care s-au ascuns în codrii Moldovei, fugind de iobăgie din guberniile malorosiene. Alături de mănăstirile Hîrbovăţ, Răciula şi Frumoasa, mănăstirea Hîrjauca formează familia monahală din codrii Călăraşilor.

Descriere succintă:

Potrivit cercetătorului P. Crușevan, mănăstirea a fost întemeiată ca schit în anul 1740. De frica tătarilor, codrii din jurul mănăstirii adăposteau mulţi fugari. Un batrîn evlavios, Teodosie, le-a făcut acestora o casă de rugăciune.

Mănăstirea Răciula

Mănăstirea Răciula îşi află aşezarea în pitoreasca zonă a Codrilor Orheiului, într-o vale dintre două şiruri de coline împădurite, numită Valea Ichelului, formând centrul salului Răciula, situat la 56 km de Chişinău şi 11 km de gara Călăraşi pe malul râului Ichel.

Prima atestare documentară a Mănăstirii Răciula se referă la anul 1798, când preoţii loan Hare şi Leontie Bârânacul, răzeşii Andrei Roşea, loniţă Roşea, Simion Stratan, Constantin Stratan ş.a., prin Danie întărită prin Carte Domnească de Voievodul Ţării Moldovei Constantin Alexandru Ghica, au dăruit o parte din moşia satului Nişcani în scopul întemeierii în poiana Răciula a unui schit de călugări, închinat Maicii Domnului “…pentru pomenire sufletelor răposaţilor moşilor noştri, a părinţilor, şi a noastre ca să fim pomeniţi pururea la sfântul jartvelnic, şi de acum înainte să aibă a stăpâni acest schit,… cu bună pace în vecifiindcă s-au dat sfintei biserici, apoi a bisericii în veci trebui să rămâie…”

Mănăstirea Hîncu, raionul Nisporeni

Mănăstirea Hîncu este prima aşezare monahală din Basarabia unde prin 1820-1822 s-a introdus viata de obşte.

Mitropolitul Gavriil a numit în 1821 un supraveghetor asupra mănăstirilor şi schiturilor.

Pe teritoriul mănăstirii, lîngă biserică a fost construită o cladire, acoperită cu şindrilă, ce includea 12 chilii pentru fraţi cu trei pridvoare. Mai erau şase case separate, cu cîte patru chilii fiecare. La fel separate, se mai află şi o trapeză cu o brutărie, acoperită cu şindrilă. Pe lîngă mănăstire se aflau hambare, distilerie, ateliere de tamplărie, fierarie, etc.

În această perioadă Mănăstirea Hîncu devine una din cele mai vestite Mănăstiri din Moldova . În anul 1868, Ştefan Toma şi Ioan Radu au dăruit mănăstirii o livadă, iar în 1870, Ioan Cursov, împreună cu marele poet Ioan Sîrbu au mai dăruit una.

Pentru informații suplimentare privind patrimoniul cultural și atracțiile turistice din raionul Ungheni accesați pagina http://www.cultura-ungheni.md/