Pagina principală

Carte de oaspeţi

Hartă Site

Contact

Anunțuri

Raionul Ungheni

Administraţie Publică

Direcţiile şi secţiile consiliului raional Ungheni

Acte normative şi publicaţii

Relaţii cu publicul

Colaborare

Transparenţa decizională

Planul de dezvoltare a turismului

CONSILIUL RAIONAL UNGHENI

SECŢIA CULTURĂ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

A CULTURII Ş I TURISMULUI ÎN RAIONUL UNGHENI

PENTRU ANII 2012 -2020

UNGHENI – 2012

CUPRINS

I.Cuvânt înainte

II . Introducere

-Prezentarea proiectul: importanţă, necesitate – motivaţie

III. Metodologie

- Definiţia culturii

- Locul şi importanţa culturii pentru dezvoltarea comunităţilor

- Necesitatea abordării strategice a sferei culturale

- Parteneriate strategice

- Instrumente: analiza SWOT

IV . Context

- internaţional

- naţional

-local

V . Viziune/Misiune

VI . Analiza mediului extern

- aşezare geografică

- populaţie: structură etnică şi confesională, evoluţii demografice

- mediul economic

- mediul politic, administrativ, legislativ

- influenţa domeniilor sinergetice: turism

VII . Potenţialul cultural

- istoria trecutului cultural al raionului

- patrimoniu cultural imobil

- patrimoniu cultural mobil

- educaţia artistică

- cultura scris ă

- artă vizuală

- patrimoniu cultural imaterial – civilizaţie tradiţional ă; cultura şi arta de amatori.

VIII . Obiectivele strategice

IX. Aşteptări/Rezultate

X. Planul de acţiuni

XI. Implementare

-Mijloace de implementare.

- Monitorizare şi evaluare

XII. Rezumat în română/engleză

XIII. Bibliografie

Anexe:

List a parteneri lor
Echipa de proiect, experţi, consilieri CC
Tabele, diagrame
Fotografii

I. Cuvânt înainte

Strategia de dezvoltare a culturii în raionul Ungheni este temelia şi cursul unor noi abordări a acestui domeniu din perspectiva dezvoltării social – economice a raionului , este şi un act de pioasă dăruire a celor ce îşi aduc priceperea, talentul şi energia creatoare întru zidirea şi înveşnicirea valorilor incomensurabile ale acestui neam. Strategia argumentează continuitatea şi originalitatea cultural-spirituală a localităţilor noastre, vine cu o viziune unitară şi culoare specifică asupra trecutului dar mai ales a viitorului cultural al raionului: asupra locurilor memorabile şi personalităţilor , monumentelor şi patrimoniului spiritual în genere, conjungînd astfel înteresul turistic şi cel al contemplării, meditaţiei asupra unor valori moştenite creator şi îmbogăţite sufleteşte de oamenii locului. În acest sens, strategia cuprinde toate domeniile de dezvoltare culturală, instituţiile de cultură, genurile de artă.

Consider că această strategie dinamizează, în mare măsură procesele de renovare ale atitudinilor cetăţenilor faţă de valoare, produsul cultural, perspectivele şi avantajele înstituţiilor de cultură, artiştilor profesionişti şi amatori. Prin acestă strategie Consiliul raional a făcut încă un pas spre dezvoltare.

D efinirea unei strategii culturale a raionului Ungheni este extrem de importantă şi constituie unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării viitoare, de ansamblu, a raionului. Conştientă de importanţa şi necesitatea articulării unei viziuni şi a unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung, Secţia Cultură Ungheni s-a angajat într-un proces de planificare strategică pentru a creşte capacitatea de a ne dezvolta, într-o manieră mai organizată şi mai eficientă. Abordarea strategică a dezvoltăţii culturii în raionul Ungheni face diagnosticarea situaţiei actuale şi orientează, prin obiectivele fixate, spre îmbunătăţiarea calităţii produsului cultural, şi în final a calităţii vieţii.

II.Introducere

Prezentarea proiectului: importanţă, necesitate, motivaţie.

Acest document reprezintă eforturile conjugate ale unei echipe foarte bine motivate şi dedicate întru elaborarea unei politici culturale eficiente la nivel local. Mă refer, în primul rînd, la proiectul Fundaţie Culturale Europene, Amsterdam şi Fundaţiei Soros Moldova „Consolidarea sectorului cultural în republica Moldova” susţinut financiar de Socia Transformation Programme (Matra) a Ministerului Afacerilor Externe din Olanda. În cadrul acestui proiect de instruire a managerilor din domeniul culturii din Republica Moldova, au fost evidenţiate acele principii şi componente care definesc o strategie, cît şi calea de elaborare, implementare şi monitorizare a acestui document important. Alţi factori care au determinat necesitatea strategiei sunt: starea sistemului instituţionalizat, atitudinea autorităţilor publice locale şi naţionale faţă de dezvoltarea culturii ca sistem, nivelul de înţelegere şi conştientizare din partea tuturor actoriilor comunitari, a rolului culturii pentru comunitate şi tară. Ori pînă acum , fără o strategie de dezvoltare a culturii în raionul Ungheni acest tablou s-a prezentat destul de vag chiar dacă avem un pachet solid de legi în domeniul culturii, care reprezintă doar cadrul ce deschide posibilitatea de elaborare a mecanismelor de implementare la nivel local, completarea pe parcursul acumulării unor experienţe şi crearea unor precedente, pentru a fi în deplină armonie cu alte acte normative în vigoare şi pentru a perfecţiona continuu cadrul legal în domeniul culturii. Prezenta strategie este elaborată în baza legislaţiei Republicii Moldova, cît şi a actelor normative în vigoare:

v Legea privind Administraţia publică locală nr.436-XVI, din 28.12.06

v Legea privind Ocrotirea Monumentelor, Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, Nr. 1530-XII din 22 iunie 1993

v Legea Republicii Moldova despre cultură, nr.413-XIV, din 27 mai 1999

v Legea salarizării a Repubicii Moldova

v Legea privind Fondul arhivistic al Republicii Moldova, nr.880-XII, din 22 ianuarie 1992.

v Legea RM cu privire la biblioteci, nr. 286-XIII din 16.11.1994.

v Legea privind Registrul monumentelor istorice ocrotite de stat, Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, Nr. 1531-XII din 23 iunie 1993;

v Legea privind protecţia mediului înconjurător, Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, Nr. 1515-XII din 16 iunie 1993

v Legea Republicii Moldova privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, nr. 851 din 29.05. 1996.

v Legea privind ariile protejate, Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, Nr. 1538-XIII a Parlamentului Republicii Moldova din 25 februarie 1998.

v Legea cu privire la muzee, Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, Nr. 1596-XV din 27.12.2002.

v Lega cu privire la organizarea si desfăşurarea activităţii turistice in Republica Moldova, Nr. 352 – XVI din 24 noiembrie 2006.

v Regulamentul privind evidenţa şi conservarea patrimoniului cultural mobil, Hotărârea Guvernului Republicii Moldova, nr. 1111, din 11.IX.2003;

v Regulamentul Serviciului de Securitate al Muzeului, Ordinul Ministerului Culturii nr. 314 din 10.X. 2003;

v Regulamentul de organizare şi funcţionare al Secţiei Raionale Cultură Ungheni, decizia nr. 4.12 din 27.12.2007.

v Instrucţiunea- Evidenţa colecţiilor de bibliotecă, aprobată de Ministerul Culturii, nr.152, din 08.05.03.

v Regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiilor de cultură din localităţile raionului, aprobate de consiliile locale de nivelul I.

v Regulamentul de funcţionare a caselor şi căminelor culturale din raionul Ungheni, decizie nr. 15.8, din 27.02.09.

v Conceptul de dezvoltare social-economică a raionului Ungheni.

v Pachetul solid de acte legislative sunt, însă la nivelul legilor cadru, fără a fi elaborate şi mecanismele de implementare ale lor.

Strategia de dezvoltare a culturii în raionul Ungheni vine să ordoneze lucrurile în domeniul culturii, să facă diagnostica situaţiei, să identifice problemele cu care se confruntă domeniul cultural în raionul Ungheni, efectele negative, să ofere căi de soluţionare a lor , să definească viziunea, misiunea culturii în raionul Ungheni, să definească obiectivele strategice şi operaţionale, să elaboreze un Plan de acţiuni prin care să ajungem la îmbunătăţirea situaţiei. În final acest document are menirea să contribuie, în măsura posibilităţilor, la îmbunătăţirea calităţii vieţii omului.

III. Metodologie

Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc., şi elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup.

Cultura, în sens larg, înseamnă felul în care se întâmplă lucrurile într-un anumit loc, viaţa locului respectiv, chiar dacă, pentru mulţi, ea înseamnă doar operă, teatru, concerte, muzee şi expoziţii. Cultura este importantă tocmai pentru că ea înseamnă toate acestea, plus presa pe care-o citim, emisiunile TV pe care le privim, felul în care inter-relaţionăm şi ne petrecem timpul liber, locurile în care ne facem cumpărăturile, arhitectura, universităţile în care învăţăm, practicile religioase, nivelul de educaţie şi implicare civică, felul în care ne raportăm la mediul înconjurător, moştenirea istorică, obiceiurile sportive, felul în care ne alimentăm şi ne îmbrăcăm, grija faţă de sănătate, respectul faţă de tradiţii şi valori.

Locul şi importanţa culturii pentru dezvoltarea comunităţilor

În contextul dezvoltării locale, rolul culturii este unul transvers, structurant, deci prezent în toate aspectele care contribuie la dezvoltarea unei comunităţi.

Dacă în mod tradiţional considerăm că domeniile asociate conceptului sunt artele şi patrimoniul construit, acum cultura cunoaşte o extindere de conţinut, contribuind din ce în ce mai mult la dezvoltarea economică, generînd activităţi diverse, care creează noi bunuri şi servicii, şi, implicit, noi locuri de muncă, directe sau derivate. În contextul economic actual industriile "creativităţii" deţin un loc din ce în ce mai important, oportunităţile creîndu-se în domenii precum: arhitectură, publicitate, editare, televiziune, internet, modă, imagini digitale. Cultura reinventează funcţionalitatea spaţiilor, cum se întîmplă în cazul clădirilor industriale abandonate. De asemenea, reprezintă una dintre pîrghiile procesului de integrare socială a persoanelor sau comunităţilor în dificultate. Contribuie la dezvoltarea personală, îmbunătăţind competenţele. Insă înainte de toate, cultura reprezintă un element determinant al calităţii vieţii unei comunităţi. Din acest punct de vedere este o componentă esenţială, cel mai adesea subestimată, a atractivităţii unui teritoriu, nu numai din punct de vedere turistic, dar şi al atragerii de investiţii, şi, în mod evident, al celor care trăiesc şi evoluează zilnic în acel spaţiu.

În concluzie, investiţia în cultură este una rentabilă: preocuparea şi susţinerea din partea autorităţilor locale şi a altor decidenţi pot genera efecte multiple şi în mod evident benefice pentru comunitate.

Necesitatea abordării strategice a sferei culturale

Cultura, în sensul ei cel mai larg poate fi definită ca fiind o serie de caracteristici distincte ale societăţii sau ale unui grup social, în termeni materiali, spirituali, intelectuali sau emoţionali. Ea include nu numai arta şi literatura, ci şi modele de viaţă, tradiţii, credinţe etc. Cultura este mecanismul prin care ne definim identitatea ca indivizi, comunităţi sau naţiuni; ea este un element esenţial al dezvoltării economice şi al regenerării sociale şi reprezintă un indicator al calităţii şi bunăstării individuale. De aceea, definirea unei strategii culturale a raionului Ungheni este extrem de importantă şi constituie unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării viitoare, de ansamblu, a raionului. Conştientă de importanţa şi necesitatea articulării unei viziuni şi a unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung, Secţia Cultură Ungheni s-a angajat într-un proces de planificare strategică pentru a creşte capacitatea de a ne dezvolta, într-o manieră mai organizată şi mai eficientă. Abordarea strategică a dezvoltăţii culturii în raionul Ungheni face diagnosticarea situaţiei actuale şi orientează, prin obiectivele fixate, spre îmbunătăţiarea calităţii produsului cultural, şi în final a calităţii vieţii.

Parteneriate strategice

Un tandem benefic, în accentuarea consumului cultural, îl oferă sferei noastre de interes învăţămîntul. Raionul dispune de o reţea constantă de instituţii şcolare şi preşcolare, structurată conform Legii învăţămîntului în 36 instituţii preşcolare, 2 şcoli primare, 41 gimnazii, 11 şcoli medii, 9 licee, 1 gimnaziu-internat, 1 şcoală auxiliară, 5 instituţii complimentare.

Instituţiile preuniversitare sunt frecventate de 19449 de elevi, iar cele extrabugetare de1283 de copii şi adolescenţi. Procesul de instruire este asigurat de 1324 de profesori, dintre care 1085 au studii superioare, 195 – medii speciale, 10 sunt cu studii de cultură generală. Asigură procesul de educaţie şi instruire în instituţiile preşcolare 285 cadre didactice şi manageriale. Din ei 224 cadre didactice, 36 manageri, 25 surori medicale.

Dintre cele 25 colective artistice „model”, finanţate din bugetul Secţiei Raionale Cultură, 10 sunt alcătuite din elevi iar în cele trei teatre, atestate de juriul republican, profesorii şi elevii domină scena. Cum s-a menţionat anterior, în sistemul învăţămîntului, au intervenit oportunităţi care se răsfrîng direct asupra eficientizării relaţiilor dintre învăţămînt şi cultură, beneficiul ambelor domenii.

Existenţa într-o localitate a unui triumvirat puternic – primăria, şcoala, obiectivele de cultură, permite coordonarea politicii autorităţilor locale în acest domeniu. Suspiciunile privind finanţarea culturii pe cap de locuitor (normativă) sunt efectiv combătute de activitatea prodigioasă a formaţiunilor artistice în diverse localităţi. În unele primării finanţarea domeniului se face cu toată responsabilitatea şi grija necesară. Astfel s-au făcut investiţii serioase (400-800 mii lei) în primăriile: Sculeni, Todireşti, Costuleni. Primăria Cetîreni a procurat vestimentaţia necesară pentru colectivul artistic model „Ciutura”. Achiziţii serioase au efectuat primăriile Todireşti, Hîrceşti, Ungheni. Au sporit relaţiile locale între sferele învăţămînt şi cultură. Autonomia metodologică oferă şanse cadrelor didactice să diversifice metodele de instruire prin introducerea şi integrarea elementelor de educaţie culturală, activităţi ce stimulează pregnant dezvoltarea creativităţii la copii, activităţi de educaţie interculturală, prin descentralizare şi obţinerea unei reale autonomii locale în activitate.

E de menţionat faptul că profesorii din Ungheni, Pîrliţa, Sculeni, adică din localităţile ce dispun de muzee, practică cu succes ore de istorie în aceste edificii.

O oportunitate pentru instituţiile de cultură din oraşul Ungheni în particular şi a primăriilor raionului în general, îl reprezintă faptul că în centrul raional activează, precum s-a menţionat, trei colegii de medicină,industrial si agricol a căror elevi se încadrează în cel mai strălucit eşantion de ofertanţi de cultură. TVC-uri eclatante, demonstraţii de modă, concursuri de frumuseţe feminină, întreceri obişnuite şi festivaluri de anvergură pot propune tinerii de aici. Către ei se poate de venit cu spectacole, muzică bună propusă de interpreţi notorii din republică şi raion, lecţii de etică şi estetică care i-ar cointeresa şi le-ar lărgi orizontul. Acest contingent excelent de tineri a rămas, cu regret, în afara vizorului răspunzătorilor de cultură şi chiar a partenerilor din învăţămînt din cauza impedimentelor subiective ce se impun prin statutul lor care se conduc.

Metodele de lucru asupra strategiei.

Elaborarea prezentei strategii a demarat prin instruire. Organizarea ciclului de seminare de către Fundaţia Soros Moldova, a constiuit piatra de temelie pentru motivarea managerilor din domeniul culturii din Republica Moldova, să elaboreze o strategie de dezvoltare a acestui domeniu, în contextul actualelor provocări şi cerinţe la nivel local, naţional şi internaţional, în contextul Agendei 21 a culturii : creşterea potenţială a cheltuielilor publice a comunităţilor locale în favoarea culturii-stagnarea mijloacelor; Căutarea alternativelor economice pentru artă şi cultură-căutarea modelelor de economie socialăşi solidară; apariţia în scenă a instanţelor internaţionale- OMC, Uniunea Europeană, UNESCO,Consiliul Europei, Reţele culturale europene etc.

Formarea pentru elaborarea strategiilor a avut ca părţi componente: Instruirea referitor la elaborarea unei strategii; vizite de lucru în instituţii de cultură ; împărtăşirea experienţelor acumulate de ONG-urile din domeniul culturii din republică; consultarea experţilor naţionali şi internaţionali; audieri publice cu reprezentanţii autorităţilor publice naţionale din domeniul culturii. La baza elaborării strategiei sunt rezultatele analizei PESTE la nivel local. Au fost organizate ateliere de lucru, seminare, dezbateri publice cu participarea directorilor Caselor de Cultură din raion, conducătorii formaţiilor artistice, reprezentanţilor autorităţilor publice locale, ONG-urilor, mass-media.

Instrumente- Analiza SWOT

Puncte forte ale domeniului culturii în raionul Ungheni

v Existenţa sistemului instituţionalizat de biblioteci , case de cultură , muzee, şcoli de artă în toate localităţile raionului.

v Prezenţa obiectivelor de patrimoniu : 440 monumente antropice şi naturale.

v Funcţionarea spaţiilor expoziţionale, de spectacole, agrement, repetiţii, relevante.

v Obiective reprezentative, favorabile pentru activităţile ştiinţifice, educaţionale, culturale şi turistice;

v Activitatea a 244 colective de artişti amatori dintre care 29 cu titlul onorific „Model”.

v Condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţilor culturale, ştiinţifice, ecologice şi turistice.

v Organizarea tradiţională a Festivalu rilor naţionale şi i nternaţional e.

v Numărul mare al meşterilor populari:.

v Calitatea acţiunilor culturale.

v Participarea locuitorilor la viaţa culturală a comunităţii.

v Realizarea de programe şi proiecte în domeniul culturii şi turismului.

v Este aprobat Conceptul de dezvoltare social-economică a raionului Ungheni a.2008-2011.

v Colaborarea în baza acordurilor bilaterale cu instituţiile de cultură şi formaţiilor de artişti amatori din România, Belarusi, Lituania, Rusia, cît şi cu asociaţii culturale din ţară şi de peste hotare.

v Activitatea a 3 Centre metodice: la Centrul de Resurse pentru Tineret Ungheni, Biblioteca Publică Raională „D. Cantemir”, Muzeul de Istorie şi Etnografie Ungheni.

v Diversitatea serviciilor culturale oferite populaţiei.

v Existenţa unui ansamblu bogat şi divers de bunuri cu valoare de patrimoniu cultural imobil din epocile arhaică, antică, medievală, modernă şi contemporană;

v Organizarea anuală a festivalurilor şi concursurilor raionale (Festivalul datinilor şi tradiţiilor de iarnă După datina străbună, Festivalul de dans popular Drăgaica, Festivalul de folclor Efim Junghietu etc.);

v Organizarea bienală a Târgului Naţional de Ceramică;

v Instruirea meşterilor populari în cadrul Proiectului Centrul de arte şi meşteşuguri tradiţionale;

Puncte slabe ale domeniului culturii în raionul Ungheni.

v Insuficienţă de cadre calificate în domeniul culturii .

v Fluctuaţia personalului angajat

v Nu avem un sistem continuu de instruire a cadrelor din domeniul culturii .

v În unele instituţii de cultură din raionul Ungheni nu avem condiţii de muncă decente .

v Nu avem inspectori pentru ocrotire a monumentelor.

v Nu avem laboratoare şi ateliere de restaurare-conservare .

v Nu avem competenţe suficiente, distinctive în domeniile: management, cercetare, dezvoltare, calitatea serviciilor, comercial etc.

v Nu avem un sistem bine pus la punct de conlucrare cu Autorităţile Publice Locale de nivelul I şi II.

v Baza tehnico-materială este insuficientă pentru a crea un produs cultural de calitate.

v Nu avem suficient s prijin comunitar

v Nu avem puncte de comercializare a produselor de artă şi artizanat.

Oportunităţi ale domeniului culturii în raionul Ungheni

v Resurse naturale unicale

v Dezvoltarea progresului tehnologic

v Posibilităţi de integrare a instituţiilor de cultură în procesul de modernizare şi informatizare;

v Interes sporit faţă de patrimoniul cultural şi natural al raionului din partea opiniei publice, organizaţiilor şi instituţiilor de cercetare şi de mediu, precum şi din partea organizaţiilor nonguvernamentale cultural-ştiinţifice şi de mediu;

v Efortul din partea autorităţilor locale şi naţionale de a conecta legislaţia Republicii Moldova la cerinţele moderne în domeniu;

v Implicarea instituţiilor de cultură în proiecte culturale naţionale şi internaţionale;

v Dezvoltarea accelerată a turismului în Republica Moldova; creşterea bruscă a numărului de agenţi turistici; posibilităţi de integrare a arutelor turistice din teritoriu în circuitul turistic naţional şi internaţional; de lărgire a interesului faţă de obiectivele turistice pe plan naţional şi regional; de dezvoltare a turismului cultural.

v Amplasare teritorială favorabilă a raionului Ungheni în raport cu Uniunea Europeană;

Riscuri ale domeniului culturii în raionul Ungheni.

v Informarea insuficientă a populaţiei referitor la patrimoniul (moştenirea) cultural al raionului.

v Cadrul legislativ imperfect referitor la cultură.

v Migraţia populaţiei peste hotare

v Infrastructura slab dezvoltată.

v Lipsa de condiţii adecvate de lucru pentru angajaţii din domeniul cultural.

v Insuficienţa resurselor financiare;

v Nu avem programe de stat pentru investiţii în instituţiile de cultură, patrimoniu material şi spiritual;

v Lipsa instruc ţiunilor metodice pentru anumite domenii ale cultur ii .

v Lipsa viziunii de ansamblu asupra viitorului caselor, căminelor culturale din teritoriu.

v Interes scăzut din partea autorităţilor publice locale pentru dezvoltarea instituţiilor de cultură;

v Ne conştientizarea de o parte din populaţia locală , a importanţei măsurilor de protecţie a obiectivelor de patrimoniu natural şi cultural; a avantajelor economico-culturale oferite de monumentele antropice şi naturale ale raionului;

v Finanţarea insuficientă a cercetărilor etnografice, arheologice etc.

v Motivarea insuficientă din partea statului a investitorilor în dezvoltarea turismului.

Îmbătrînirea cadrelor calificate.

v Finanţare bugetară insuficientă;

v Aplicarea insuficientă a noilor tehnologii informaţionale.

Problemele domeniului cultural al raionului Ungheni

Aceste probleme au fost identificate şi validate în cadrul ateliere de lucru, seminare, dezbateri publice:

1. Nivel scăzut de pregătire a managerilor care activează în domeniul culturii.

2. Interesul scăzut al factorilor de decizie pentru procesele culturale care au loc în raion.

3. Puţină diversitate în oferta culturală

4. Nu sunt condiţii decente suficiente pentru crearea şi consumul produsului cultural

5. Degradarea moştenirii culturale a raionului

6. Angaţii din domeniul culturii au salarii foarte mici

IV. CONTEXT

Internaţional

Perioada postbelică a cunoscut o creştere continuă a angajării statelor europene în probleme de cultură, reflectată în subvenţionarea publică crescîndă a activităţii culturale. Aceasta a avut drept efect o creştere uriaşă a sectorului însuşi referitoare la numărul celor care activează în domeniu, la audienţe, tipurile şi formele de expresie, importanţa economică şi atenţia publică. Pînă în anii 60 această expansiune a implicării guvernamentale în arte, a fost în mare parte pusă în mişcare de ambele părţi ale spectrului politic, de o credinţă fermă în valoarea civilizatoare a artelor şi în consecinţă, de dorinţa de a democratiza accesul la ele.

În anii 1980-1990 apare o altă concepţie despre cultură-cultura ca dezvoltare. Ţinînd seama de calităţile ei civilizatoare, în cele mai multe ţări europene era tendinţa de a considera cultura o valoare autojustificatoare, aflată într-o relaţie directă cu standardele de calitate a vieţii. Un mediu artistic trepidant, o ambianţă cu clădiri atrăgătoare, accesul la muzee şi biblioteci publice, un grad înalt de participare în activităţi sportive şi distractive- aceştea au fost consideraţi factorii ce au contribuit la ridicarea nivelului general al calităţii vieţii, mai ales în centrele urbane, unde erau şi sunt concentrate aceste condiţii. În anii 80, factorii de decizie, artiştii şi activiştii au devenit tot mai interesaţi de efectul investiţiei în cultură. Valoarea activităţii culturale pentru vitalitatea socială şi economică şi pentru comunităţile cu dezvoltare durabilă a fost recunoscută în rapoarte de reper ale UNESCO (Diversitatea noastră creatoare,1993) şi ale Consiliului Europei (Înăuntru de la margini, 1997) pornind de la cercetările efectuate în ţări individuale, inclusiv Franţa şi Marea Britanie.

Aceste concepte şi preocupări, aflate în vizorul forurilor europene şi mondiale, conferă culturii importanţa unui domeniu care contribuie la dezvoltarea durabilă a viitorului european şi chiar mondial. Moştenirea culturală a fiecărui popor stă la baza principiului “Unitate prin diversitate”. Ceea ce înseamnă în primul rînd păstrarea idenţităţii fiecărui popor stă în puterea culturii, a valorilor perene, nepieritoare, a tradiţiei. Avînd aceste exemple şi repere, şi limpezind prin înţelegere şi acţiune raportul globalizare- identitate, Republica Moldova tinde spre o comuniune cu intenţiile şi experienţele Uniunii Europene în domeniul culturii, spre un proces firesc de integrare civilizatoare prin valori. Accesul la fondurile pentru dezvoltarea regională, a infrastructurii este un argument de deschidere a Uniunii Europene pentru Republica Moldova, inclusiv în domeniul culturii. Cît de pregătiţi suntem denotă pachetele de documente, legislaţia în vigoare, actele normative naţionale şi locale, strategiile de dezvoltare rejională şi locală, inclusiv pe domenii. Prezenta strategie se înscrie perfect în cerinţele actuale ale politicilor de durată atît de necesare în perioada de reabilitare a valorilor noastre naţionale.

Naţional

Din anul 1989, de cînd s-a dezlănţuit mişcarea de eliberare naţională în Republica Moldova şi de cînd s-a destrămat URSS, statul creat artificial pe o ideologie străină multor popoare şi naţiuni care o populau, multe s-au schimbat în contextul European dar şi local: Graniţe dintre state şi-au schimbat curbura sau chiar au dispărut, state care şi-au schimbat denumirea şi conţinutul ideologic, etc. Aceste schimbări prin care am trecut concomitent şi în virtutea unor circumstanţe, succesiv, ilustrează cu prisosinţă apartenenţa noastră la sistemul comun şi modul de existenţă European-continentul care în ultimii 250 ani a evoluat din punct de vedere politic foarte rapid, dacă analizăm această constatare din perspectiva unei civilizaţii. Imperiile, republicile, naţionalismul cu ideologiile care au produs schimbarea (prin război sau democraţie) i-au conferit, de asemenea, Europei, energia sa intelectuală şi oportunităţile artistice. Cultura – luată in sensul larg de cuprindere a tot ceea ce defineşte propria imagine, sau intr-o formă mai accesibilă, ca însumare a expresivităii noastre, infloreşte pe baza tensiunii provocate de schimbrile politice şi sociale. Această stare de lucruri , retrogradă în perioada guvernării comuniste, a acutizat problemele şi provocările referitoare la politicile culturale în Republica Moldova, însă a făcut ca premiza şi expresia schimbării să fie cultura: am luptat pentru identitatea noastră naţională, despre care auzim abea de cîţiva ani , că este un principiu frumos al Uniunii Euopene- Unitate prin divesitate, am luptat pentru limba română şi alfabet latin, pentru istoria adevărată a neamului, am luptat prin poezie şi cîntec, pierzîndu-ne pe cîmpuri sinistre de bătălii KGB-iste oameni valoroşi de cultură. Cultura unui popor îşi trage sevele prin cele mai nebănuite caneluri ale civilizaţiei, ea găseşte ceea ce-I aparţine, însă condiţia acum şi dintotdeauna a fost pacea şi libertatea. Puţine sunt popoarele europene care şi-au croit calea spre aceste valori, cu atîtea sacrificii pe care le-au avut românii din Republica Moldova (moldovenii): din 1538 şi pînă în 1991, 547 ani sub asuprire străină; în a.1992 dezmembrată . Pe accest fundal politic, cultura a suferit schimbări şi influenţe esenţiale dar şi mai multe modificări de ordin ideologic. Contextul de făurire şi asimilare a valorilor a fost pentru noi un timp îndelungat vitreg. Şi acum este lung drumul pînă la în ţelegerea că sarcina unui guvern modern este să incurajeze explorarea politică sau privată a culturii, in toate formele şi variaţiile ei, fără a o utiliza pentru a agita potenţialul de diviziune al culturii in scopuri politice. Pe parcurs cultura poate contribui semnificativ, chiar dacă in mod incidental, la bunstarea economică şi socială a statului. Poate fi o industrie utilă. Un cercetător contemporan în domeniu menţiona că cultura, este inima educaţiei umaniste. Poate glorifica timpurile şi insufleţi viaţa de zi cu zi. Poate fi păstrătoarea patrimoniului, fie acesta privat sau colectiv. Poate ajuta la transformarea centrelor muribunde sau decăzute ale populaţiei, ridicand speranţele cetăţenilor şi transformand o imagine lăsată pradă uitării intr-o imagine care starneşte interesul şi oferă o potenţială prosperitate. Cultura nu poate face tot ce doresc guvernele (şi rareori la fel de repede cum doresc acestea), dar fără instrumentele culturale sarcina de imbunătăţire a calităţii vieţii ar fi infinit mai grea. Această înţelegere generează imperative, responsabilităţi acum pentru viitor.

Local

Domeniul cultural al raionului Ungheni reprezintă un sistem instituţionalizat de biblioteci, case şi cămine culturale, şcoli de artă, muzee cît şi monumente de artă, arhitectură, istor e, situri arheologice şi arii naturale de o rară frumuseţe, unde se constată o îmbinare armonioasă a elementului antropic cu cel natural, o îmbinare perfectă a mediului geografic cu civilizaţia umană. În casele şi căminele culturale activează 14 4 formaţii artistice de amatori, 27 din care au titlul onorific „Model”. Domeniul cultural al raionului constituie o veritabilă comoară spirituală care ne reprezintă prin artă, literatură, mod de viaţă, drepturi fundamentale ale omului, sistem de valori, tradiţii şi religii .

Sistemul instituţional este reprezentat prin 126 instituţii: 57 biblioteci, 62 Case şi Cămine de cultură, 3 muzee, 4 şcoli de artă. Aceste instituţii activează în localităţile raionului. Din punct de vedere administrativ, 120 instituţii se află la balanţa autorităţilor locale de nivelul I, iar 6, activează ca subdiviziuni ale Secţiei Cultură Ungheni, autoritate publică locală de nivelul II, care activează în conformitate cu art. 43, alineat (1), litera „q” al Legii privind Administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.06., altor acte legislative şi normative în vigoare. Din punct de vedere metodic, instituţiile de cultură din raion sunt subordonate Secţiei Cultură – organul care realizează politica statului şi raionului în domeniul culturii în teritoriu în conformitate cu actele normative emise de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, organele administraţiei publice naţionale şi locale. Secţia Cultură este persoană juridică, dispune de balanţă aparte, conturi bancare, ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea deplină a instituţiei, foaie cu antet în limba de stat, alte simboluri aprobate şi înregistrate conform legislaţiei.

V. Viziune/Misiune

Viziune

Afirmarea culturii locale pe plan naţional şi european.

Misiune

Mărirea gradului de satisfacere a drepturilor culturale ale populaţiei în condiţiile păstrării identităţii culturale şi ale inovării culturale în context european

VI . Analiza mediului extern

Aşezare geografică

Raionul Ungheni este amplasat geografic în partea de centru-vest a Republicii Moldova şi are ca vecini raioanele: Nisporeni, Călăraşi, Teleneşti, Sîngerei şi Făleşti. În partea de vest se mărgineşte cu rîul Prut care constituie frontiera de stat între România şi Republica Moldova, iar din anul 2007 – şi hotarul cu Uniunea Europeană.

Suprafaţa totală a raionului este de 108,3 mii hectare, dintre care: 49,9 mii ha – suprafaţă agricolă, 28,8 mii ha – păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 4,7 mii ha – resurse acvatice.

Relieful raionului Ungheni este specific podişului Moldovei Centrale şi se caracterizează prin zone de dealuri joase, văi largi, lunca Prutului mijlociu. Clima este temperat-continentală, ca şi în întreaga republică, iarna este blîndă şi scurtă, vara este călduroasă şi lungă. Temperatura medie anuală a aerului este pozitivă şi oscilează între 8⁰C şi 9⁰C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii oscilează între 350 şi 380 mm.

Populaţie: structură etnică, evoluţii demografice

Populaţia, conform datelor recensămîntului din anul 2004, este de 110,5 mii locuitori, densitatea medie – 102 persoane per 1 km p. Ponderea populaţiei cu vîrstă aptă de muncă constituie 61,8%. Vîrsta medie a populaţiei este de 34,3 ani: bărbaţi – 32,7 ani, femei – 35,9 ani.

Numărul şi procentul de locuitori în corespundere cu originea etnică:

numărul de locuitori în % din total

a) moldoveni 97950 88,9

b) ucraineni 7696 7,0

c) bulgari 73 0,01

d) ruşi 2671 2,4

e) găgăuzi 45 0,01

f) romi (ţigani) - -

g) alte etnii 1806 1,7

Mediul economic

La baza elaborării prezentei strategii stă Conceptul de dezvoltare socio-economică a raionului Ungheni pentru perioada 2008-2011. Strategia de dezvoltare social-economică a raionului urmăreşte creşterea dezvoltării socio-economice a localităţilor raionului prin atragerea investiţiilor, susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, realizarea şi modernizarea infrastructurii, valorificarea potenţialului turistic, dezvoltarea calitativă a serviciilor sociale, educaţionale şi de sănătate.

Vecinătatea cu Uniunea Europeană, infrastructura avantajoasă (intersecţia principalelor căi de comunicaţie auto şi feroviare), potenţialul economic, resursele naturale şi umane fac din Ungheni o regiune atractivă din punct de vedere al investiţiilor.

Mediul politic, administrativ, legislativ

Raionul Ungheni are 33 de primării: 12 sate, 19 comune şi 2 oraşe: Ungheni şi Corneşti. Reşedinţa raionului este oraşul Ungheni – localitate situată pe malul Prutului, la o distanţă de 110 km de Chişinău, 97 km de Bălţi şi 18 km de Iaşi, România (pe calea ferată).

Influenţa domeniilor sinergetice: turism

În virtutea noilor situaţii independente de răspundere a factorilor de decizie actuali, turismul în raion se află într-o stare incipientă, montată pe timide încercări de a crea structuri necesare, rute virtuale şi reţele de deservire. Dat fiind faptul că pînă în prezent raionul Ungheni nu este inclus în nici una din rutele turistice republicane, revine pe seama autorităţilor să pună punctul pe i. Reticenţa organelor republicane nu este întîmplătoare. Monumentele istorice, religioase, naturale de pe teritoriu ,ori n-au valoarea imanentă unei înalte solicitări, ori au devenit inoportune în rezultatul aprecierilor politizate,. Cert este că nici cea mai mare bogăţie naturală de pe teritoriu, rezervaţia „Plaiul Fagului” de la Rădenii Vechi, nu poate satisface solicitările reale, dat fiind faptul că lucrează în regim închis de cercetări academice. În pofida discrepanţelor de interese şi atitudini actuale, drept consecinţă a evoluţiei istorice în raion s-au dezvoltat valori culturale ce se încadrează în posibile obiective turistice.

1. Movila „Măgura”, s. Ţîghira, primăria Negurenii Vechi – cea mai mare înălţime artificială existentă pe teritoriul republicii.

2. „Masa lui D. Cantemir şi Petru I din Semeni” – conform aprecierilor savanţilor efectuate în baza izvoarelor scrise de martori oculari, în speţă de I. Neculce, pe acest loc au joncţionat armate ruseşti şi moldoveneşti înainte de lupta de la Stănileşti, în anul 1711 ş.a.

Turismul în raionul Ungheni este la început de dezvoltare. S-au intreprins doar cîteva acţiuni sporatice, cum ar fi:

- editarea unui Ghid de evaluare a patrimoniului rural, în cadrul proiectului Susţinerea Politicilor de Identitate Comunitară;

- editarea unui ghid turistic al judeţului Iaşi, România şi raioanelor Ungheni, Nisporeni, Făleşti, Republica Moldova, în cadrul proiectului „Centrul de promovare a turismului de afaceri transfrontalier România - Republica Moldova”;

- participarea unor persoane la Cursul de instruire şi dezvoltare a abilităţilor operatorilor din turism, în cadrul proiectului „Centru de promovare a capitalului turistic transfrontalier” finanţate de Uniunea Europeană.

Fără investiţii masive în infrastructură, în amenajarea unor obiective turistice, în renovarea muzeelor este imposibilă dezvoltarea turismului în raionul Ungheni.

VII . Potenţialul cultural

Istoria trecutului cultural al raionului

Pînă la formarea statalităţii medievale moldoveneşti, regiunea în care se află Ungheniul – valea Prutului mijlociu - apare populată intens. Încă în secolul I - III d. Hr., pe aici îşi aveau drumul lor de negoţ grecii Pontului Euxin. Apoi, în evul mediu, vedem trecînd prin apropiere Drumul Sării, Drumul Pescarilor şi Marele Drum Comercial Tătăresc. Acest lucru a făcut ca zona să devină atractivă pentru derularea afacerilor comerciale. Documentele din secolul al XV-lea relevă prezenţa în spaţiul respectiv a cîtorva aglomerări de sate străvechi care, aşa cum apar conturate, denotă originea lor gentilică încă de pe cînd acestea făceau parte din vaste obşti teritoriale.

Faptul că viaţa aici, era diversă ca intensitate se constată din conţinutul textelor muzicale ale cîntecelor transmise prin moştenire, din caracterul dansurilor, nelipsite de la serbările comune, ori interpretate individual. Ele pun în evidenţă valori supreme: binele, frumosul, dragostea, credinţa, înţelepciunea, fidelitatea, care manifestate pe fundalul emotiv specific timpurilor rigide, n-au pierdut din strălucirea lor.

Verile se organizau clăci cu tot satul pentru a clădi din piatră şi a unge cu lut pereţii, a pune poduri. La aceste lucrări în comun cîntau, glumeu, discutau. Duminica în mijlocul satului ieşea lumea bună, dornică de a petrece în public timpul liber, cînta muzica, se încingeau hore. Cei mai în vîrstă se alăturau după terminarea serviciului divin şi îşi priveau cu plăcere copii.

Şezătorile aveau un caracter mai meditativ. Deşi se cînta mult, se utilizau licorile viei în cantităţi mici, prin ce se sublinia înalta cultură a consumului de băuturi, se întreceau în ziceri, spunere de pătăranii, vrăjitorie, ghicit în boghi, cimilituri, dar şi în măiestria şi iscusinţa viitoarelor gospodine de a toarce, broda, împleti. Totul avea expresie firească. Nu se admiteau regizări ce înstrăinează emotivul anume din acest considerent. Fondul de cîntece din trecut evidenţiază trăiri puternice legate de noţiuni cutremurătoare autentice: viaţa-moarte, bine-rău, lumină-întuneric, dragoste-ură, fidelitate-infidelitate, pace-război etc. Lipsa de tehnică audio-video, dificultăţi de ordin economic, refuzul la o strategie bine determinată de nivel naţional şi local în domeniul culturii a făcut ca degradarea fondului folcloric să se aprofundeze mult. Este regretabil că a dispărut în negura timpului Hora satului, şezătorile se înscenează în mod diletant şi au un aspect lipsit de farmecul autenticităţii, clăcile au luat forma cîştigării forţei de muncă, obiceiurile şi tradiţiile au conotaţie la aspectele perimate ale timpului. Cîteva decenii în şir se discuta energic despre influenţa grandomaniei în cazul modestelor posibilităţi. Dar n-a intervenit momentul înseninării, în pofida faptului că mulţi invocă comportamentul bătrînei Europe în acest capitol, deşi acum sute de mii de consîngeni, văzînd toate acestea acolo, continuă să bage nunta sub voalul nopţii. Faptul dat creează un fundal enorm de subcultură ceremonială, ce dă de lucru structurilor împuternicite cu managementul cultural.

Ţesutul covoarelor, broderia, olăritul, confecţionarea instrumentelor muzicale au traversat mileniul, rămînînd fidele formelor şi metodelor arhaice. Abia prin anii 50 ai secolului trecut s-a destrămat caracterul de masă al acestor meşteşuguri populare consumatoare de talent artistic. În prezent lucrări din diferite epoci formează radiograma naturală a gustului estetic, devenind excelente exponate de muzeu. Drept exponate servesc şi instrumentarul din donaţie a unei familii de ţăran pentru ocupaţia lor în lungi nopţi de iarnă şi în zilele cu ploi ciobăneşti.

Fireasca evoluţie a culturii populare, determinată de capacitatea unei comunităţi de a valorifica resursele naturale pentru a se integra în mediul geografic şi spiritual concret , perpetuată de-a lungul veacurilor în spaţiul specific fiecărei localităţi numit vatră strămoşească şi acel microunivers îndătinat , a avut de înfruntat mai multe întemperii, cînd falsul era promovat în rol de valoare , iar autenticul era privit ca ceva anacronic. Atunci din colecţiile muzeului 80% erau mărturii ale regimului sovietic falsificat, iar adevărata istorie, folclorul autentic a rămas neinvestigat, dat uitării şi în mare parte irecuperabil.

Patrimoniu cultural imobil

Pe teritoriul raionului Ungheni sunt 356 de monumente, dintre care de importanţă naţională - 148 şi de importanţă locală - 208. Conform genului acestea se clasifică în felul următor:

de istorie – 3

memoriale – 45

de arhitectură – 36

de artă – 42

arheologice – 230.

Monumentele de importanţă naţională sunt incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cele de importanţă locală sunt în evidenţa Secţiei Raionale Cultură. Publicarea Repertoriului arheologic al raionului Ungheni, semnat de arheologul Serghei Covalenco, în buletinul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni, constituie un lucru util pentru evidenţa monumentelor arheologice, repertoriul tipărit în 1987 de Ion Hâncu fiind incomplet.

Din cauza lipsei unui mijloc de transport documentarea şi monitorizarea stării în care se află monumentele de pe teritoriul raionului este problematică. Unele monumente, cum ar fi biserica din lemn de la Teşcureni, necesită conservare şi restaurare, proceduri care presupun cheltuieli enorme, pe care administraţiile publice locale nu şi le pot permite.

Doi ani consecutiv, expediţia arheologică a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, în colaborare cu specialiştii Secţiei Cultură şi a Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni, a efectuat investigaţii de teren pe locul numit „Valea Ţuţorei”, situat în lunca Prutului, pe teritoriul comunei Valea Mare, raionul Ungheni. Cheltuielele(20 mii lei) au fost suportate de către Secţia Cultură şi Primăria oraşului Ungheni.

Patrimoniu cultural mobil

Reţeaua muzeelor din raionul Ungheni cuprinde trei instituţii de profil:

- Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni;

- Muzeul satului Pîrliţa;

- Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni.

Două din aceste muzee, Muzeul satului Pîrliţa şi Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni, se află în subordinea Secţiei Raionale Cultură. Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni este gestionat de către Primăria oraşului Ungheni.

După numărul de exponate muzeul din Ungheni, cu 10125 de piese, se încadrează în categoria a III-a de clasificare a muzeelor, muzeele din Sculeni şi Pîrliţa cu 793 şi respectiv 3192 piese în categoria a IV-a.

Muzeele din raion au ca scop dezvoltarea şi cercetarea patrimoniului muzeal, promovarea educaţional-cognitivă a acestuia, precum şi atragerea publicului larg în viaţa şi activitatea muzeelor.

Asigurarea cu cadre de specialitate a muzeelor este problematică din cauza salariilor mici. Momentan, în muzeele raionului lucrează 14 angajaţi, dintre care 7 sunt colaboratori ştiinţifici şi conducători de excursii.

Starea tehnică a edificiilor, cu excepţia Muzeului satului Pârliţa, este proastă. Muzeele din Ungheni şi Sculeni se confruntă cu grave probleme în această privinţă (acoperişuri deteriorate etc.) şi necesită reparaţii capitale. Muzeul Ungheni, fiind amplasat în incinta Palatului de cultură, ar avea nevoie de un sediu propriu în centrul oraşului. Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni se încălzeşte cu gaze în perioada rece a anului, cele săteşti sunt asigurate cu combustibil.

Pentru muzeul satului Pîrliţa, în anul 2007, Secţia Raională Cultură a editat un pliant color şi a instalat un indicator pe traseul naţional Chişinău – Ungheni.

Baza tehnico-materială a muzeelor, cu excepţia Muzeului din Sculeni, este relativ bună. Muzeul din Ungheni dispune de 2 calculatoare conectate la internet, o imprimantă, skaner, aparat foto digital, audiorecorder. Muzeul satului Pîrliţa dispune de un calculator conectat la internet, combină muzicală şi un aparat foto.

Educaţie artistică

Reţeaua IÎA din raionul Ungheni cuprinde 4 institu ţii de învăţămînt artistic :

- Şcoala de muzică pentru copii or. Ungheni;

- Şcoala de arte plastice or. Ungheni;

- Şcoala de arte s. Sculeni

- Şcoala de arte or. Corneşti ( filiala în s. Pârli ţa).

Starea tehnico-material ă a instituţiilor, cu excepţia Şcolii de Arte Sculeni , este satisfăcătoare. Şcoala de Arte Plastice Ungheni este amplasată în incinta Palatului Culturii, căruia i s-a reparat: acoperişul ( 1.510.000 lei), geamurile (1.527.000 lei), s-a dat în exploatare cazangeria ce asigură alimentarea clădirii cu agent termic. În anul 2009 au fost efectuate lucrări de reparaţie curentă în toate instituţiile de învăţămînt. Şcoala de Arte Sculeni necesită reparaţie capitală, dar i s-a reparat doar acoperişul (34.200 lei). Sistemele de încălzire au fost supuse testării şi reparaţiei. De şi s-a elaborat Planul raional de redresare a bazei tehnico-materiale a institu ţiilor de învăţământ artistic extraşcolar pe anii 2008-2010, surse le financiare alocate pentru repara ţia capitală şi curentă a edificiilor sunt insuficiente.

Se simte o lipsă acută a instrumentelor muzicale, s-au învechit şi au dispărut fonotecile, bibliotecile cu note, materialele didactice pentru profesori etc .

Pentru organizarea activit ăţii IÎA din raion în 2011-2012 a fost alocat ă suma de 4.686.950 lei (din buget – 4.145.780 lei; contribu ţia părinţilor – 541.170 lei).

Şcoala de muzică Ungheni a procurat un pian ( 16000 lei) ș i pupitre (6000 lei), Şcoala de Arte din Sculeni un laptop(6000 lei), xerox cu imprimantă ș i scaner(3100 lei), Ș coala de Arte Plastice din Ungheni a procurat rame(16000 lei).

Este binevenit ă asigurarea centralizată a IÎA cu materiale didactice, deoarece necesarul este mult mai mare decît sursele financiare programate pentru achiziţionarea materialelor didactice.

De procesul educativ a celor 729 elevi, ce studiaz ă în instituţiile menţionate, se ocupă 68 pedagogi dintre care 69,6% de ţin grade didactice:

gradul didactic I - 8,3%,

gradul didactic II – 91,7%

Procentul conform studiilor de specialitate:

Superioare - 49,3%

Medii speciale - 50,7%

Conform vechimii în munc ă:

pîn ă la 5 ani – 4 speciali şti

5-10 ani – 7

10-15 ani - 6

15-20 ani – 17

20-25 ani - 17

mai mult de 25 ani - 28

În cadrul atestării din anul 2012 au obţinut grad didactic II - 2 profesori. Pentru 2013 sînt 23 solicitanţi de grad didactic.

O problemă cu care se confruntă IÎA este lipsa cadrelor didactice. La momentul actual în instituţiile de învăţămînt artistic extraşcolar sînt necesare 5 cadre didactice. Se face resim ţită lipsa profesorilor de pian (Corne şti - 1 , Ungheni – 1), solfegiu (Ungheni – 1), coregrafie (Corne şti - 1 , Sculeni – 1).

Din septembrie 2008 şi-a reluat activitatea Cabinetul metodic de la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”, lucru salutabil, dar se resimte lipsa unui metodist în domeniul artelor plastice. Pentru a-şi spori nivelul pregătirii în domeniu, profesorii solicită instruiri.

Procesul instructiv-educativ al elevilor decurge în mod normal , constituind principala verigă a continuităţii firii noastre etnice, deaceea insistăm a readuce pentru tânăra generaţie valorile neamului, una din ele fiind obiceiurile populare – izvor al înţelepciunii şi frumuseţii.

Avem rezultate frumoase la acest capitol, unde sunt implicaţi elevii de la instituţiile de învăţămănt artistic, spre exemplu: organizarea de festivaluri şi concursuri raionale: Alunelul, Într-un coş cu viorele, Drăgaica, Floarea din grădină, După Datina Străbună cu participarea formaţiilor folclorice de copii cu titlui onorific,,model,,, sase la numar (Codrenii, or. Corneşti, Doiniţa, s. Todireşti, Codreanca, s. Mînzăteşti, Prutenii, s.Măcăreşti, Frunzişoară lozioară, s. Costuleni, Polinuşca, s. Pârliţi) si formatiilor artistice de amatori– purtători fideli şi păstrători de tradiţii, care au drept sarcină cercetarea şi cultivarea obiceiurilor ce se practică la baştină.

Cultura scrisă

Reţeaua bibliotecilor publice din raionul Ungheni cuprinde 57 de instituţii: 49 biblioteci săteşti şi 2 orăşeneşti. Starea tehnică a 33 de edificii este satisfăcătoare, 16 necesită reparaţii capitale şi 8 – repara ț ii curente. În anul 2012, 26 instituţii au efectuat reparaţii curente în sumă de 120,8 mii lei. În perioada rece a anului se încălzesc 23 de biblioteci.

Majoritatea bibliotecilor din raion se confruntă cu penuria de carte, cu lipsa condiţiilor adecvate pentru bibliotecari şi cititori. Achiziţiile de carte au loc lent. Pe parcursul întregii perioade de tranziţie, în unele biblioteci s-au întreprins doar sporatice înnoiri ale fondului. Indicatorii de evidenţă a colecţiilor şi achiziţiilor demonstrează starea reală a fondurilor bibliotecilor. Acesta alcătuia, la finele anului 2012, 478759 de unităţi, dintre care: cărţi şi publicaţii periodice – 475 959 unităţi, alte documente– 2800. La data de 01.01.2012, erau înregistrate 293500 publicaţii în limba română, inclusiv cu grafie latină – 133152. În anul 2012, datorită nivelul mic al achiziţiilor şi al fondului învechit de carte, colecţiile au scăzut. Ritmul extrem de lent al îmbunătăţirii colecţiilor – o carte nouă la 17,4 locuitori, creează impact negativ şi reduce substanţial din rentabilitatea instituţiilor, din capacitatea lor de ofertă.

Pe parcursul anului 2012, au fost deserviţi 25 799 cititori, inclusiv 14 478 copii.

În bibliotecile publice cei mai activi cititori se consideră copiii de vîrstă şcolară. Din numărul total de 536261 exemplare consultate pe parcursul anului 2012 de către cititori, 444314exemplare au fost în limba română. În medie de un beneficiar au fost consultate 20,7 exemplare.

În raion doar unsprezece biblioteci publice sunt dotate cu calculatoare: Alexeevca – 3, Pîrliţa – 2, Frăsineşti – 3, Te ș cureni – 1, Sculeni – 1, Măcăre ș ti – 1, Biblioteca pentru copii – 1, Filialele nr. 1 – 1, nr. 4 – 1, nr. 5 – 1, BPR ,,Dimitrie Cantemir” – 18, iar trei (bibliotecile publice Frăsineşti, Alexeevca şi BPR „Dimitrie Cantemir”) au xerox, skaner. Biblioteca publică Alexeevca dispune şi de un televizor şi un lector DVD. Acestea au fost achiziţionate, graţie unor proiecte.

În cele 57 de centre de deservire a beneficiarilor activează 75 bibliotecari:

Cu studii superioare – 26

dintre care:

superioare de specialitate – 12

Cu studii medii – 49

dintre care:

medii de specialitate – 23.

Deţin grade de calificare – 42.

Pe parcursul anului 2012, veniturile bibliotecilor publice din raionul Ungheni au constituit 3225,4 mii lei, finanţare publică – 3215,8 mii lei:

sponsorizări/donaţii – 32,7 mii lei.

Sold la început de an – 9,6 mii lei.

Cheltuielile au fost de 2948,4 mii lei,

dintre care: 1981,6 mii – pentru personal;

217,0 mii – pentru achiziţii de carte şi abonare;

19,8 mii – pentru automatizare;

120,8 mii– pentru reparaţii;

609,2 mii – alte cheltuieli.

Artă vizuală

Acest gen este reprezentat prin compoziţiile sculpturale din or. Ungheni. Rezultate prin organizarea de către primăria oraşului a trei ediţii ale taberei de sculptură, aceste compoziţii reprezintă viziunea artiştilor în piatră de Cosăuţi şi lemn. La cele trei ediţii au participat artişti plastici de renume din Republica Moldova, România, Austria.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni dispune de o colecţie bogată de pictură, sculptură şi ceramică decorativă. Lucrările semnate de autori consacraţi ca Mihai Grecu, Ada Zevin, Ilie Childescu, Ilie Cojocaru, Nicolae Kostriba, Ion Zderciuc, Dumitru Verdianu, Victor Crudu etc. sunt expuse în sălile muzeului.

Patrimoniu cultural imaterial – civilizaţie tradiţional ă; cultura şi arta de amatori.

Datorită băştinaşului nostru Efim Junghietu, folcloristul de talie, am rămas în istoria culturii populare cu palmares apreciabil de valori autentice, ceea ce înseamnă ca s-a păstrat un fond valoros. Însă pe parcursul ultimilor decenii ale secolului trecut situaţia a încetat să se menţină sub control. Lipsa de tehnică audio-video, dificultăţi de ordin economic, refuzul la o strategie bine determinată de nivel naţional în domeniul culturii a făcut ca degradarea fondului folcloric să se aprofundeze mult. Este regretabil faptul că a dispărut în negura timpului Hora satului, şezătorile se înscenează în mod diletant şi nu au un aspect lipsit de farmecul autenticităţii, clăcile au luat forma cîştigării forţei de muncă, obiceiurile şi tradiţiile au conotaţie la aspectele perimate ale timpului. De exemplu, nunţile, cumătriile, zilele de naştere se sărbătoresc după miezul nopţii, cînd plăcerea prezenţei începe să se ştirbească cîte puţin să se anihileze, să dispară prospeţimea trăirii. Între a petrece ceremonia integrală de nuntă de altă dată, ce acoperea trei zile şi trei nopţi şi petrecerea în fuga nopţii a obiceiurilor străbune, ar fi fost raţional să se fi acceptat o variantă de mijloc – nu trei zile într-un chef, nu o noapte într-o cruntă aşteptare a sfîrşitului manifestării obositoare, ci o ceremonie care să ţină cont de fiziologia omului, imposibil de scurs din ea emotivitate oportună, după obositoare mese de epatare. Ceremoniile sunt un soi de compus eterogen de etic, estetic, economic, filozofic, contabilitate şi vis delirant, deseori simplificîndu-se mult din etic, după repetări dificile de urări ;din estetic – o dată cu şifonările inerente unei sindrofii comune; economic – deoarece cheltuielile depăşesc uneori îndoit venitul; filozofic – căci după nuntă gospodarul se erijează în poziţie de gînditor după principiul – dă, doamne, mintea moldoveanului cea de pe urmă, regretînd că a intrat mult în datorii şi că, în genere, nunta a scos o piatră din casă, odată cu căsătorie progeniturii, dar s-a prăvălit o stîncă de datorii în acest loc. Cîteva decenii în şir se discuta energic despre influenţa grandomaniei în cazul modestelor posibilităţi. Dar n-a intervenit momentul înseninării, în pofida faptului că mulţi invocă comportamentul bătrînei Europe în acest capitol, deşi acum sute de mii de consîngeni, văzînd toate acestea acolo, continuă să bage nunta sub voalul nopţii. Faptul dat creează un fundal enorm de subcultură ceremonială, ce dă de lucru structurilor împuternicite cu managementul cultural.

Îmbunătăţirea, perpetuarea, conservarea valorilor culturale, folclorului autentic, lărgirea arealului de consumatori ai frumosului, promovarea, valorificarea şi conservarea folclorului sunt principalele obiective şi puncte de reper ale activităţii formaţiilor artistice „model”.

În anul 2009, în raion şi-au desfăşurat activitatea 28 formaţii de amatori cu titlul onorific „model”, din care 19 – au fost finanţate de Secţia raională cultură, 9 – de primăria oraşului Ungheni.

VIII. Obiectivele strategice

Obiectivul strategic nr. 1:

Îmbunătăţirea gradului de acces la cultură al cetăţenilor la nivelul comunităţilor locale;

Obiective specifice:

- îmbunătăţirea şi reînnoirea fondului de carte în limba română ;

- dotarea bibliotecilor cu calculatoare conectate la internet;

- promovarea patrimoniului cultural mobil şi imobil al raionului.

Obiectivul strategic nr. 2:

Creşterea capacităţii de performanţă a instituţiilor culturale unghenene în promovarea produselor lor la nivel naţional şi european;

Obiective specifice:

- renovarea sediilor instituţiilor de cultură;

- participarea la programe şi proiecte culturale, regionale şi interregionale;

- diversificarea unor servicii de lectură prin utilizarea noilor tehnologii în accesarea informaţiilor.

Obiectivul strategic nr. 3:

Păstrarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial, ca modalităţi de asigurare a identităţii, ca factori de incluziune şi de solidaritate socială, de dezvoltare umană echilibrată şi de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale.

Obiective specifice:

- păstrarea, dezvoltarea şi propagarea meşteşugurilor tradiţionale;

- valorificarea ştiinţifică, expoziţională şi instructiv-educativă a bunurilor culturale cu valoare istorică;

- crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea creaţiei populare;

- încurajarea şi susţinerea tinerilor interpreţi de folclor.

IX. Aşteptări/Rezultate

Creşterea numărului de specialişti calificaţi în domeniu.
Număr mare de participanţi în formaţiile de artişti amatori
Diversificarea ofertei culturale
Îmbunătăţirea calităţii produsului cultural
Instituţia de cultură devine atractivă pentru comunitate
Creşterea resurselor financiare extrabugetare
Sporeşte interesul comunităţii faţă de produsul cultural
Relaţii statornice de colaborare cu partenerii
Îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor din raionul Ungheni

Mijloace de implementare

Secţia cultură Ungheni va asigura coordonarea tuturor activităţilor legate de implementarea Strategiei de dezvoltare a culturii în raionul Ungheni.
Mijloacele de implementare practică a Strategiei sunt cuprinse în planul de acţiune care stabileşte activităţile concrete şi responsabilităţile ce revin celor cu atribuţii în domeniu.

Monitorizarea şi evaluarea realizării strategice

Monitorizarea procesului de realizare a strategiei va fi efectuată de Secţia Cultură Ungheni în conformitate cu Regulamentul de activitate şi Planul de acţiuni care, în funcţie de caracterul obiectivului, prevede monitorizări cotidiene, lunare, trimestriale, semestriale şi anuale. Informaţia necesară pentru monitorizare va fi colectată lunar în baza rezultatelor obţinute.

Evaluarea rezultatelor obiectivelor strategice se va face în perioada de implementare a strategiei, în cadrul şedinţelor operative ale secţiei, ale unor seminare, în faţa organelor autorităţilor publice de nivelul I şi II în baza graficului GANT, elaborat în perioada planificării, în baza anchetelor, studiilor. Pentru evaluare vor fi aplicaţi următorii indicatori cantitativi:

-Numărul acţiunilor culturale organizate

-Numărul de spectatori la fiecare manifestaţie culturală

-Numărul participanţilor la acţiunile culturale preconizate

-Numărul partenerilor implicaţi în organizarea activităţilor culturale

-Numărul activităţilor de instruire şi perfecţionare

-Numărul spaţiilor funcţionale în instituţiile de cultură

-Numărul proiectelor de decizie discutate şi aprobate de Consiliile locale

-Numărul actelor normative de nivel local aprobate

-Procentul de executare a bugetelor aprobate pentru instituţiile de cultură, în baza normativelor stabilite.

-Banii cheltuite pentru dezvoltarea domeniului cultural în raionul Ungheni

-Banii acumulaţi în rezultatul organizării acţiunilor culturale

În etapa finală de implementare va fi efectuată evaluarea impactului strategiei asupra domeniului cultural şi expuse concluziile finale-REZULTATUL .