Planul de dezvoltare a turismului

 

 

 

 

 

 

SECŢIA RAIONALĂ CULTURĂ UNGHENI

 

 

 

 

 

STRATEGIA RAIONALĂ DE DEZVOLTARE A CULTURII

ŞI TURISMULUI

                                                                         2008 - 2011

   

 

 

CUPRINS

 

I . Introducere

II. Domenii de activitate:

1. Biblioteci

1.1 Situaţia la zi

1.2 Puncte tari

1.3 Puncte slabe

1.4 Obiective strategice

1.5 Direcţii de acţiune

2. Case şi Cămine Culturale

2.1 Situaţia la zi

2.2 Puncte tari

2.3 Puncte slabe

2.4 Obiective strategice

2.5 Direcţii de acţiune

3. Muzee

3.1 Situaţia la zi

3.2 Puncte tari

3.3 Puncte slabe

3.4 Obiective strategice

3.5 Direcţii de acţiune

4. Învăţământ artistic

4.1 Situaţia la zi

4.2 Puncte tari

4.3 Puncte slabe

4.4 Obiective strategice

4.5 Direcţii de acţiune

5. Creaţie populară

5.1 Situaţia la zi

5.2 Puncte tari

5.3 Puncte slabe

5.4 Obiective strategice

5.5 Direcţii de acţiune

6. Patrimoniu

6.1 Situaţia la zi

6.2 Puncte tari

6.3 Puncte slabe

6.4 Obiective strategice

6.5 Direcţii de acţiune

III. Dezvoltarea turismului

6.1 Situaţia la zi

6.2 Puncte tari

6.3 Puncte slabe

6.4 Obiective strategice

6.5 Direcţii de acţiune

 

 

 

Introducere

Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc., şi elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup.

         Cultura, în sens larg, înseamnă felul în care se întâmplă lucrurile într-un anumit loc, viaţa locului respectiv, chiar dacă, pentru mulţi, ea înseamnă doar operă, teatru, concerte, muzee şi expoziţii. Cultura este importantă tocmai pentru că ea înseamnă toate acestea, plus presa pe care-o citim, emisiunile TV pe care le privim, felul în care inter-relaţionăm şi ne petrecem timpul liber, locurile în care ne facem cumpărăturile, arhitectura, universităţile în care învăţăm, practicile religioase, nivelul de educaţie şi implicare civică, felul în care ne raportăm la mediul înconjurător, moştenirea istorică, obiceiurile sportive, felul în care ne alimentăm şi ne îmbrăcăm, grija faţă de sănătate, respectul faţă de tradiţii şi valori.

         Cultura este mecanismul prin care ne definim identitatea ca indivizi, comunităţi sau naţiuni. Cultura este un element esenţial al dezvoltării economice şi al regenerării sociale şi reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale. De aceea definirea unei strategii culturale a raionului Ungheni este unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării unei viziuni asupra viitorului raionului.

         La nivel internaţional o tot mai mare atenţie este acordată potenţialului culturii de a cataliza procesele de dezvoltare.

         Considerăm că, în contextul obiectivului prioritar privind integrarea europeană

a ţării noastre, cultura joacă un rol esenţial, fiind pârghia de armonizare a valorilor locale şi naţionale la valorile europene. Graţie proiectelor de cooperare transfrontalieră, finanţate de Uniunea Europeană, instituţiile de cultură din raion au posibilitatea de a efectua schimb şi transfer de experienţă cu instituţiile similare din judeţele  din România şi alte ţări europene.

         La baza elaborării  prezentei strategii stă Conceptul de dezvoltare socio-economică a raionului Ungheni pentru perioada 2008-2011:

  PRIORITATEA IV – Valorificarea potenţialului turistic

Obiectiv general - Dezvoltarea infrastructurii de turism

PRIORITATEA V - Dezvoltarea infrastructurii de asistenţă social, educaţie şi sport,

 sănătate şi cultură

Obiectiv general - Modernizarea infrastructurii sociale

RIORITATEA VI - Dezvoltarea serviciilor sociale, educaţionale, de sănătate şi cultură de mai bună calitate

Obiectiv general - Crearea şi diversificarea serviciilor alternative sociale, educaţionale, de sănătate şi cultură

PRIORITATEA VIII - Dezvoltarea regională şi cooperarea transfrontalieră

Obiectiv general - Îmbunătăţirea şi extinderea cooperării regionale şi internaţionale

        

Componentele acestei strategii de dezvoltare a culturii şi turismului  sunt:

Viziunea : Punerea în valoare a potenţialului cultural ca o componentă a dezvoltării durabile a raionului Ungheni  şi afirmarea culturii locale pe plan naţional şi european.

Misiunea : Mărirea gradului de satisfacere a drepturilor culturale ale populaţiei în condiţiile păstrării identităţii culturale şi ale inovării culturale în context european.

Valorile : libertatea de creaţie, libertatea formelor de schimburi culturale, profesionalismul, eficienţa, performanţa, flexibilitatea, mobilitatea, educarea prin cultură, creativitatea, inovarea, păstrarea identităţii culturale, răspunderea publică şi neutralitatea politică.

Obiectivele principale :

 1. Îmbunătăţirea gradului de acces la cultură al cetăţenilor la nivelul comunităţilor locale;

         2.   Creşterea capacităţii de performanţă a instituţiilor culturale unghenene în promovarea produselor lor la nivel naţional şi european;

         3. Păstrarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial, ca modalităţi de asigurare a identităţii, ca factori de incluziune şi de solidaritate socială, de dezvoltare umană echilibrată şi de dezvoltare durabilă a comunităţilor locale.

            R esursele :

1.     Instituţionale:

- Secţia Raională Cultură;

- Biblioteca Publică Raională ,,Dimitrie Cantemir” Ungheni cu filialele sale - 49   săteşti şi 2 orăşeneşti;

- Casa Raională de Cultură Pîrliţa ,  Palatul de Cultură din Ungheni, 60 de case şi cămine culturale;

- Şcoala de muzică din Ungheni;

- Şcoala de arte din Corneşti cu filiala Pîrliţa;

- Şcoala de arte  din Sculeni cu filiala Petreşti;

- Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni;

- Muzeul satului Pîrliţa;

- Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni.

2. Umane:

 – personalul angajat în instituţiile menţionate, artiştii amatori, meşterii populari.

3.     Financiare:

 – bugetul raional, bugetele locale, venituri din proiecte şi sponsorizări. 

1. Biblioteci

 

1.1 Situaţia la zi

         Reţeaua bibliotecilor publice din raionul Ungheni cuprinde 57 de instituţii: 49 biblioteci săteşti şi 2 orăşeneşti. Starea tehnică a 37 de edificii este satisfăcătoare, 18 necesită reparaţii capitale (bibliotecile publice: filialele nr. 1, nr. 4 ale BRP ,,Dimitrie Cantemir”, Bumbăta, Chirileni, or. Corneşti 1, s. Corneşti, Hîrceşti, Năpădeni, Negurenii Vechi, Rădenii Vechi, Teşcureni, Valea Mare, Todireşti, Buzduganii de Jos, Gherman, Grăseni, Medeleni, Agronomovca) şi 2 - avariate (Morenii Noi, Ţîghira). În anul 2007, 14 instituţii au efectuat reparaţii curente în sumă de 189,8 mii lei. În perioada rece a anului se încălzesc 23 de biblioteci.

          Majoritatea bibliotecilor din raion se confruntă cu penuria  de carte, cu lipsa condiţiilor adecvate  pentru bibliotecari şi cititori. Achiziţiile de carte au loc lent. Pe parcursul întregii perioade de tranziţie, în unele biblioteci s-au întreprins doar sporadice înnoiri ale fondului. Indicatorii de evidenţă a colecţiilor şi achiziţiilor demonstrează starea reală a fondurilor bibliotecilor. Acesta alcătuia, la finele anului 2007, 510 mii 138 de unităţi, dintre care: cărţi şi publicaţii periodice – 508.438 unităţi, materiale audiovizuale – 1643. La data de 01.01.2008, erau înregistrate  296 mii 762 publicaţii în limba română, inclusiv cu grafie latină – 97 mii 900.  În anul 2007, datorită nivelul mic al achiziţiilor şi al fondului învechit de carte, colecţiile au scăzut cu circa 1000 de unităţi. Ritmul extrem de lent al îmbunătăţirii colecţiilor – o carte nouă la 17,4 locuitori, creează impact negativ şi reduce substanţial din rentabilitatea instituţiilor, din capacitatea lor de ofertă. Este relevantă situaţia cu achiziţia de carte, inclusiv donaţii, ce se prezintă în felul următor:

Biblioteca publică	2005		2006		2007
	volume	suma(lei)	volume	suma	volume	suma
BPR,,D. Cantemir”	536	38608	311	24447	502	42610
BPR filiala pt. copii	190	6927	1067	29330	288	10762
Filiala nr. 1	173	7020	273	10000	322	11379
Filiala nr. 2	154	3792	186	4907	255	10229
Filiala nr. 3	100	2119	-	-	-	-
Filiala nr. 4	176	5735	221	9146	241	13360
Filiala nr. 5	137	3082	1072	8186	186	11394
Semeni	181	1171	-	-	230	7537
Buşila	248	9333	172	2000	178	5000
Romanovca	34	500	143	2400	160	5000
or. Corneşti 1	31	900	50	1900	-	-
Teşcureni	52	1230	-	-	42	1776
Unţeşti	259	6000	-	-	114	3000
Hristoforovca	139	3707	-	-	-	-
s. Corneşti	66	900	158	3522	-	-
s. Pîrliţa	132	2850	-	-	-	-
Zagarancea	131	5339	235	4820	-	-
Cioropcani	35	589	-	-	44	2810
Sculeni	112	1700	141	2000	184	4575
Grăseni	47	1000	-	-	-	-
Frăsineşti	112	3341	38	3641	39	2000
Stolniceni	91	1111	-	-	79	3387
Petreşti	159	3000	-	-	379	4600
Cornova	31	633	-	-	-	-
Todireşti	268	9499	-	-	-	-
Măgurele	18	500	56	1000	45	1000
Hîrceşti	81	3000	-	-	-	-
or. Corneşti 2	-	-	164	2600	-	-
Mirceşti	-	-	26	1235	171	5389
Buzduganii de Jos	-	-	16	291	-	-
Bumbăta	-	-	256	5000	-	-
Alexeevca	-	-	86	2000	-	-
Blindeşti	-	-	-	-	212	2500
Cetireni	-	-	-	-	45	2240
Gherman	-	-	-	-	106	3525
Costuleni	-	-	-	-	49	2067
Măcăreşti	-	-	-	-	70	4110
Sineşti	-	-	-	-	93	3000
Boghenii Noi	-	-	-	-	90	3000
total:	3693	123586	4671	118425	4124	166250

          Pe parcursul anului 2007, au fost deserviţi 26 mii 624 cititori, inclusiv 14 mii 548 copii. 

         În bibliotecile publice cei mai activi cititori se consideră copiii de vîrstă şcolară. Din numărul total de 424 mii 584 exemplare consultate pe parcursul anului 2007 de către cititori, 333 mii 462 exemplare au fost în limba română. În medie de un beneficiar au fost consultate 18 exemplare.

         În raion doar patru biblioteci publice sunt dotate cu calculatoare: Alexeevca – 3, Pîrliţa – 2, Frăsineşti – 3, BPR ,,Dimitrie Cantemir” – 18, iar trei (bibliotecile publice Frăsineşti, Alexeevca şi BPR „Dimitrie Cantemir”) au xerox, skaner.  Biblioteca publică Alexeevca dispune şi de un televizor şi un lector DVD. Acestea au fost achiziţionate, graţie unor proiecte.

           În cele 57 de centre de deservire a beneficiarilor activează 78 bibliotecari:

Cu studii superioare – 28

dintre care:

superioare de specialitate – 15

Cu studii medii – 50

dintre care:

medii de specialitate – 28.

Deţin grade de calificare – 29.

          Pe parcursul anului 2007, veniturile bibliotecilor publice din raionul Ungheni au constituit 2008,2 mii lei: finanţare publică – 1934,5 mii lei;                                                                         servicii cu plată – 7,1 mii lei; arendare – 28,1 mii lei;                             sponsorizări/donaţii – 6,2 mii lei. Sold la început de an – 32,3 mii lei.

Cheltuielile au fost de 1934,5 mii lei, dintre care: 1094,8 mii – pentru personal;                                                                           210,1 mii – pentru achiziţii de carte şi abonare; 14,2 mii – pentru automatizare;                                   189,8 mii– pentru reparaţii; 425,6 mii – alte cheltuieli.

1.2 Puncte tari

1. existenţa unui sistem de biblioteci publice – premisă a furnizării de servicii informaţionale şi de lectură în comunităţile umane;

2. diversificarea unor servicii de lectură prin utilizarea noilor tehnologii în  accesarea informaţiilor;

3. instruiri profesionale  ale bibliotecarilor, realizate de specialişti în domeniu din ţară şi de peste hotare, în cadrul Serviciului Asistenţă Metodică de Specialitate al Bibliotecii Publice Raionale ,,Dimitrie Cantemir”;

4. existenţa unei colaborări a Bibliotecii Raionale „Dimitrie Cantemir” din Ungheni cu bibliotecile publice comunale;

5. modernizarea activităţilor Bibliotecii Publice Raionale, care găzduieşte variate manifestări culturale;

6.   parteneriatul dintre Biblioteca Publică Raională şi biblioteci din România şi alte ţări;

7. creşterea numărului utilizatorilor în bibliotecile publice din raion.

1.3 Puncte slabe

      1. cele mai multe biblioteci publice funcţionează în condiţii şi la parametri improprii: spaţiu insuficient, neîncălzit, cu mobilier necorespunzător, fond de carte vechi şi redus, lipsa periodicelor;

     2. peste 95% din serviciile bibliotecilor se rezumă la împrumutul de carte;

     3. lipsa informatizării şi a accesului la Internet;

     4. lipsa fondurilor pentru modernizarea bibliotecilor;

     5. salarizarea insuficientă a bibliotecarilor, ceea ce generează fluctuaţia mare de cadre.

1.4 Obiective strategice

l        îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor oferite cititorilor

l        stimularea interesului pentru lectură

l        conştientizarea rolului cărţii în dezvoltarea culturii generale, în formarea personalităţii cititorului

l        automatizarea proceselor de bibliotecă

 

1.5 Direcţii de acţiune

l        renovarea sediilor bibliotecilor publice

l        îmbunătăţirea şi reînnoirea fondului de carte în limba română

l        dotarea bibliotecilor cu calculatoare conectate la internet

l        conectarea la reţeaua informaţională a bibliotecilor SIBIMOL

l        instruirea continuă a personalului prin organizarea de cursuri, seminare

2.  Case şi cămine culturale

 

         Casa de Cultură este instituţia publică ce are drept scop prioritar organizarea vieţii culturale a unei localităţi, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural mobil şi imobil, depistarea şi promovarea tinerelor talente, prestarea serviciilor culturale.

2.1  Situaţia la zi

Actualmente în raionul Ungheni îşi desfăşoară activitatea 60 de case şi cămine culturale, 2 – orăşeneşti şi 58 – în localităţi rurale. Toate activează conform Regulamentului propriu de activitate elaborat şi aprobat de autoritatea locală şi coordonat cu Secţia Raională Cultură, urmărind următoarele scopuri şi obiective:

- Colaborarea cu autorităţile locale întru elaborarea şi realizarea Programului de activitate al instituţiei

- Accesul comunităţii la valorile de cultură general-umane

- Conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural local

- Organizarea vieţii culturale a populaţiei

- Organizarea activităţilor artistice în localitate

- Producerea, protejarea şi valorificarea valorilor cultural-artistice.

- Reprezentarea comunităţii locale la acţiunile culturale-artistice raionale, naţionale şi internaţionale.

       Din cele 60 de case şi cămine culturale, doar 16 sunt în stare tehnică satisfăcătoare ( Boghenii Noi, Boghenii Vechi, Izvoreni, Mirceşti, Cetireni, Grozasca, Buşila, Buciumeni, Mînzăteşti, Pîrliţa, Rădenii Vechi, Sculeni, Blindeşti, Unţeşti, Morenii Noi, Frăsîneşti), 9 clădiri necesită reparaţii curente (Floriţoaia Nouă, Floriţoaia Veche, Hîrceşti, Coşeni, Zozulenii Vechi, Agronomovca, Hristoforovca, Grăseni, Valea Mare), iar 30 de edificii necesită reparaţie capitală (Ungheni,  Măgurele, Sineşti, Chirileni, Cioropcani, Bulhac, Stolniceni, s. Corneşti, Cornova, Năpădeni, Costuleni, Condrăteşti, Curtoia, Măcăreşti, Mănoileşti,  Rezina, Negurenii Vechi, Ţîghira, Petreşti, Medeleni, Teşcureni, Zozulenii Noi, Alexeevca, Floreni, Gherman, Todireşti, Buzguganii de Jos, Buzduganii de Sus, Morenii Vechi, Floreşti), în satul Bumbăta şi oraşul Corneşti lipsesc edificiile. Instituţiile sunt dotate la un nivel scăzut cu aparataj, instrumente muzicale, costume naţionale, în casele de cultură  lipseşte căldura.  

În cele 60 case şi cămine culturale activează 92 de specialişti.                                                                   

Cu studii superioare – 16

dintre care de specialitate – 12

Cu studii medii – 54

dintre  care de specialitate – 32

Cu studii medii generale – 22.

         Cu vechime în muncă:

pînă la 3 ani – 14

pînă la 10 ani – 23

pînă la 15 ani – 14

pînă la 25 ani – 31

peste 25 ani – 10.

       În satele Hristoforovca, Teşcureni, Agronomovca, Cornova şi Zozulenii Noi casele de cultură reprezintă cota valorică a cetăţenilor.

       Elaborarea unui nou concept al activităţii caselor şi căminelor de cultură a devenit o necesitate la zi şi, ca punct de pornire, se recomandă următoarele obiective de bază, în vederea utilizării eficiente ale acestora:

-         organizarea acţiunilor culturale prilejuite de anumite evenimente sau sărbători la nivel local, raional, republican, internaţional;

-         susţinerea şi promovarea activităţii formaţiilor de artişti amatori de toate genurile: dans popular, folclorice, corale, vocale, de muzică uşoară, de dans sportiv şi modern, fanfare, teatre etc.;

-         organizarea contra plată a concertelor colectivelor de amatori;

-         deschiderea cercurilor de artizanat, plasarea în incinta caselor şi căminelor culturale a miniatelierelor meşteşugăreşti, în care, de rând cu fabricarea produselor meşteşugăreşti, să fie organizate expoziţii permanente cu vânzare a articolelor produse;

-         păstrarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare.

        

2.2  Puncte tari

            1. existenţa în raion a unei reţele de case şi cămine culturale;

          2. atragerea şi cointeresarea populaţiei în valorificarea creaţiei  culturale, identificarea şi lansarea noilor talente;

         3. implicarea caselor şi căminelor culturale în asigurarea accesului la bunurile culturale şi participării locuitorilor la viaţa culturală comunitară;

4. contribuţia acestor instituţii la procesele de formare continuă şi de reconversie profesională;

         5. realizarea de programe şi proiecte pentru educaţia complexă (civică, artistică etc.) a diverselor categorii de populaţie;

            6. casele şi căminele culturale sunt un factor important de stimulare a interesului pentru viaţa culturală a comunităţii şi pentru creaţia artistică populară.

2.3  Puncte slabe

1. nivelul redus al resurselor financiare locale alocate sectorului cultural;

2. infrastructura insuficientă şi îmbătrînită;

3. degradarea materială şi funcţională a instituţiilor culturale din mediul rural şi urban;

4. lipsa echipamentelor de practică în mediul rural şi urban;

5. resurse umane insuficient pregătite să gestioneze reformele în cultură, să identifice cerinţele consumatorilor şi să conceapă politici de marketing cultural adecvate acestor cerinţe.

2.4  Obiective strategice

·        îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii pentru cultură

·        dotarea caselor de cultură cu aparataj performant, instrumente muzicale şi costume naţionale

·        creşterea responsabilităţii autorităţilor locale faţă de buna funcţionare a caselor de cultură şi faţă de cerinţele culturale ale propriilor comunităţi

·        participarea la programe şi proiecte culturale, regionale şi interregionale, care să asigure modernizarea mediului rural/urban;

·        colaborarea caselor de cultură cu bibliotecile publice,  instituţiile de învăţământ artistic  întru organizarea activităţilor cultural artistice;

·        dezvoltarea culturii în plan local, ţinînd seama de specificul şi potenţialul fiecărei zone.

2.5  Direcţii de acţiune

·        Reparaţia caselor şi căminelor culturale, dotarea tuturor instituţiilor cu echipament modern de practică culturală, utilizându-se resurse proprii şi atrase

·        Gazificarea caselor şi căminelor culturale

·        Dotarea Casei Raionale de Cultură cu aparataj performant şi procurarea costumelor naţionale

·        Armonizarea intereselor de cooperare socio-culturală comunitară, regională, transfrontalieră şi internaţională prin efectuarea schimbului de experienţă între specialiştii caselor de cultură din raion şi alţi reprezentanţi culturali din străinătate

·        Crearea şi promovarea produselor culturale moderne şi oferirea de servicii prin dezvoltarea de programe şi proiecte concrete, prin aplicarea tehnicilor moderne de management al proiectelor

·        Organizarea în casele şi căminele culturale a spectacolelor de etalon, iniţierea unor programe de promovare a tinerilor interpreţi şi creatori

·        Înfiinţarea unui Centru raional pentru perfecţionarea personalului din instituţiile publice de cultură în domeniile marketingului cultural şi al managementului de proiecte culturale, ceea ce ar crea o premisă pentru revigorarea vieţii culturale în comunităţile locale

·        Elaborarea unei strategii culturale de lungă durată.

3. Muzee

 

3.1 Situaţia la zi

Reţeaua muzeelor din raionul Ungheni cuprinde trei instituţii de profil:

 - Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni, director Vasile Iucal;

 - Muzeul satului Pârliţa, director Vera Buzovoi;

 - Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni, director Maria Călin.

         Două din aceste muzee, Muzeul satului Pîrliţa şi Muzeul de Istorie şi Etnografie din Sculeni, se află în subordinea Secţiei Raionale Cultură. Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni este gestionat de către Primăria oraşului Ungheni.

         După numărul de exponate muzeul din Ungheni, cu  10125 de piese, se încadrează în categoria a III-a de clasificare a muzeelor, muzeele din Sculeni şi Pîrliţa cu 793 şi respectiv 3192 piese în categoria a IV-a.

          Muzeele din raion au ca scop dezvoltarea şi cercetarea patrimoniului muzeal, promovarea educaţional-cognitivă a acestuia, precum şi atragerea publicului larg în viaţa şi activitatea muzeelor.

         Asigurarea cu cadre de specialitate a muzeelor este problematică din cauza salariilor mici. Momentan, în muzeele raionului lucrează 14 angajaţi, dintre care 7 sunt colaboratori ştiinţifici şi conducători de excursii.

         Starea tehnică a edificiilor, cu excepţia Muzeului satului Pârliţa, este proastă. Muzeele  din Ungheni şi Sculeni se confruntă cu grave probleme în această privinţă (acoperişuri deteriorate etc.) şi necesită reparaţii capitale. Muzeul Ungheni, fiind amplasat în incinta Palatului de cultură, ar avea nevoie de un sediu propriu în centrul oraşului. Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni nu se încălzeşte în  perioada rece a anului, cele săteşti sunt asigurate cu combustibil. 

         Pentru muzeul satului Pîrliţa, în anul 2007, Secţia Raională Cultură a editat un pliant color şi a instalat un indicator pe traseul naţional Chişinău – Ungheni.

         Baza tehnico-materială a muzeelor, cu excepţia Muzeului din Sculeni, este relativ bună. Muzeul din Ungheni dispune de 2 calculatoare conectate la internet, o imprimantă, skaner, aparat foto digital, audiorecorder. Muzeul satului Pîrliţa a procurat în 2006 o combină muzicală şi un aparat foto.

 

3.2 Puncte tari

1. existenţa unui patrimoniu cultural mobil bogat şi divers;

2. personal de specialitate calificat şi de înaltă ţinută ştiinţifică;

3. editarea unei publicaţii ştiinţifice în domeniu (Buletinul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni Pyretus);

4. amplasarea geografică a raionului Ungheni favorabilă dezvoltării turismului.

3.3 Puncte slabe

1. personal de specialitate şi auxiliar insuficient;

2. subfinanţarea cronică a muzeelor;

3. lipsa unui sediu adecvat pentru Muzeul de Istorie şi Etnografie din Ungheni;

4. starea deplorabilă a Muzeului de Istorie şi Etnografie din Sculeni;

5. lipsa unor spaţii adecvate de depozitare a colecţiilor;

6. lipsa evidenţei informatizate.

3.4 Obiective strategice

l        valorificarea ştiinţifică, expoziţională şi instructiv-educativă a bunurilor culturale cu valoare istorică

l        promovarea patrimoniului cultural mobil şi imobil al raionului

l        atragerea publicului larg în viaţa şi activitatea muzeelor

l        renovarea şi dotarea sediilor.

 

3.5 Direcţii de acţiune

l        îmbunătăţirea dotării muzeelor;

l        achiziţionarea de bunuri culturale pentru îmbogăţirea patrimoniului cultural mobil;

l        împrospătarea expoziţiilor permanente;

l         organizarea unor expoziţii temporare cu obiectele de patrimoniu cultural mobil din depozitele muzeelor, pentru a face cunoscut publicului întregul patrimoniu;

l         stabilirea priorităţilor în restaurarea/conservarea bunurilor de patrimoniu cultural mobil deţinute de muzee;

l         specializarea unor angajaţi ai muzeelor în marketing cultural şi în managementul proiectelor culturale, pentru a asigura promovarea corespunzătoare a imaginii unităţilor muzeale şi pentru a asigura finanţarea multiplă a proiectelor culturale;

l         organizarea în cadrul muzeelor a unor acţiuni culturale diverse, în parteneriat cu alte instituţii culturale şi cu organizaţii neguvernamentale, pentru ca publicul să perceapă unitatea muzeală drept una complementară unui centru cultural, ca pe un factor de coeziune socială;

l         realizarea de schimburi muzeale internaţionale.

4. Învăţământ artistic

 

4.1 Situaţia la zi

În raionul Ungheni îşi desfăşoară activitatea 4 instituţii de învăţământ artistic:

- Şcoala de muzică pentru copii or. Ungheni;

- Şcoala de arte plastice or. Ungheni;

- Şcoala de arte c. Sculeni (filiala  Petreşti)

- Şcoala de arte or. Corneşti (filiala  Pîrliţa).

         Starea tehnico-materială a instituţiilor este nesatisfăcătoare. În majoritatea acestora nu s-au desfăşurat reparaţii capitale de peste 15 ani. Se simte o lipsă acută a instrumentelor muzicale, s-au învechit şi au dispărut fonotecile, bibliotecile cu note, materialele didactice pentru profesori etc. Din lipsa manualelor pentru copii, majoritatea pedagogilor sunt nevoiţi, la orele de teorie muzicală, specialitate ş.a, să dicteze elevilor temele, ceea ce face ca timpul pentru exerciţii practice să fie limitat.

          Către noul an de studii 2007-2008 toate instituţiile au fost reparate cosmetic. Sistemele de încălzire au fost supuse testării şi reparaţiei.

         De procesul educativ al celor 701 elevi ce studiază în instituţiile menţionate, se ocupă 64 pedagogi, dintre care 81% deţin grade didactice, 43% au studii superioare  de specialitate, 57% - medii speciale. Conform vechimii în muncă:  pînă la 5 ani - 5 specialişti,  5-10 ani – 3, 15-20 ani – 10, 20-25 ani – 14, peste 25 ani – 23.

     Se face resimţită o lipsă acută a profesorilor de pian, teorie muzicală, coregrafie, instrumente aerofone la şcolile de arte Corneşti, Sculeni.

      Din cauza lipsei unui şir de specialişti din instituţiile de învăţămînt artistic, au dispărut tradiţionalele formaţii artistice: fanfarele din or. Corneşti şi Ungheni, corurile din oraşele Corneşti şi Ungheni, ansamblurile de acordeonişti din Sculeni, Corneşti; orchestrele de muzică populară din Ungheni; formaţiile de muzică uşoară din Corneşti.

               

4.2 Puncte tari

1. Existenţa unei reţele de instituţii de învăţământ artistic extraşcolar;

2. Existenţa unor pedagogi de înaltă valoare;

3. Numărul în creştere al elevilor;

4. Numărul în creştere al solicitanţilor de grad didactic;

5. Numărul în creştere al participanţilor la festivaluri, concursuri, expoziţii naţionale şi internaţionale;

6. Parteneriatul dintre Şcoala de muzică Ungheni şi Colegiul „Octavian Băncilă” , Iaşi (Salonul de muzică clasică Înflorit-au castanii).

4.3 Puncte slabe

1. instituţiile de învăţământ artistic, din lipsa mijloacelor financiare, funcţionează în condiţii improprii:

      - edificiile necesită reparaţii capitale (şcoala de arte Sculeni, Şcoala de arte plastice Ungheni)

 -  reparaţii curente (şcoala de muzică Ungheni, şcoala de arte Corneşti);

2. lipsa instrumentelor muzicale, materialelor didactice, mobilier inadecvat;

3. lipsa dotării cu calculatoare (şcoala de muzică Ungheni, şcoala de arte plastice Ungheni) şi a accesului la Internet;

4. insuficienţa cadrelor didactice;

     5. insuficienţa finanţării participărilor la festivaluri, concursuri, expoziţii.

4.4 Obiective strategice

·        ameliorarea condiţiilor de activitate prin efectuarea reparaţiilor capitale şi curente  ale instituţiilor

·        crearea bazei metodico-didactice a instituţiilor

·        atragerea tinerilor specialişti

·        depistarea şi promovarea tinerilor talente

·        elaborarea şi implementarea unui mecanism de stimulare a elevilor şi a pedagogilor care obţin performanţe în activitate.

4.5 Direcţii de acţiune

·        implementarea Programului raional de redresare a bazei tehnico-materiale

·        asigurarea instituţiilor de învăţământ artistic cu cadre tinere

·        promovarea şi susţinerea participării tinerelor talente la festivaluri, concursuri, expoziţii

·        organizarea de expoziţii personale şi de grup ale elevilor şcolilor de arte în spaţii neconvenţionale (licee, policlinici etc.) pentru creşterea accesului publicului la acest tip de artă

·        organizarea anuală a Concursului raional privind cea mai reprezentativă instituţie de învăţământ artistic.

5. Creaţia populară

 

5.1 Situaţia la zi

Îmbunătăţirea, perpetuarea, conservarea valorilor culturale, folclorului autentic, lărgirea arealului de consumatori ai frumosului, promovarea, valorificarea şi conservarea folclorului sunt principalele obiective şi puncte de reper ale activităţii formaţiilor artistice „model”.

           În anul 2007, în raion şi-au desfăşurat activitatea 28 formaţii de amatori cu titlul onorific „model”, din care 19 – au fost finanţate de Secţia raională cultură, 9 – de primăria oraşului Ungheni.

 

5.2 Puncte tari

1. existenţa unor bogate şi diverse tradiţii şi obiceiuri, forme de exprimare artistică a unor ritualuri şi tipuri de evenimente;

2. organizarea anuală a festivalurilor şi concursurilor raionale (Festivalul datinilor şi tradiţiilor de iarnă După datina străbună, Festivalul de dans popular Drăgaica, Festivalul-concurs al formaţiilor folclorice Efim Junghietu);

3. organizarea bienală a Târgului Naţional de Ceramică;

4. instruirea meşterilor populari în cadrul Proiectului Centrul de arte şi meşteşuguri tradiţionale.

5.3 Puncte slabe

1. condiţiile improprii în care îşi desfăşoară activitatea formaţiile artistice.

2. lipsa mijloacelor tehnice necesare pentru efectuarea expediţiilor folclorice

3. lipsa unei fonoteci, videoteci;

4. lipsa unor programe şi proiecte culturale pentru stimularea şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale;

5.     lipsa materiei prime, pieţei de desfacere;

6.     promovarea insuficientă a meşterilor populari prin târguri, expoziţii de profil;

7.     insuficienţa cadrelor de specialitate cauzată de salarizarea neatractivă.

5.4 Obiective strategice

a.      crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea creaţiei populare

b.     valorificarea şi conservarea perlelor culturale

c.     păstrarea, dezvoltarea şi propagarea meşteşugurilor tradiţionale

d.     depistarea şi promovarea meşteşugarilor talentaţi

e.      stimularea activităţii meşterilor populari

f.       încurajarea şi susţinerea tinerilor interpreţi de folclor.

 

5.5 Direcţii de acţiune

·        elaborarea şi implementarea unui program raional de redresare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor de cultură

·        crearea unui Centru de promovare, valorificare a folclorului autentic care să includă următoarele activităţi: organizarea de concursuri, festivaluri, manifestări ştiinţifice, expediţii folclorice

·        descoperirea şi promovarea de noi talente

·        elaborarea şi implementarea unui program de instruire continuă a conducătorilor formaţiilor artistice.

6. Patrimoniul imobil (monumentele istorice)

 

6.1 Situaţia la zi

         Evidenţa, studierea şi punerea în valoare a monumentelor este un domeniu sensibil aflat în dificultate. Pe teritoriul raionului Ungheni sunt 356 de monumente, dintre care de importanţă naţională - 148 şi de importanţă locală - 208. Conform genului acestea se clasifică în felul următor:

de istorie – 3

memoriale – 45

de arhitectură – 36

de artă – 42

arheologice – 230.

         Monumentele de importanţă naţională sunt incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, cele de importanţă locală sunt în evidenţa Secţiei Raionale Cultură. Publicarea Repertoriului arheologic al raionului Ungheni, semnat de arheologul Serghei Covalenco, în buletinul Muzeului de Istorie şi Etnografie din Ungheni, constituie un lucru util pentru evidenţa monumentelor arheologice, repertoriul tipărit în 1987 de Ion Hâncu fiind incomplet. Din păcate însă, ultimele cercetări arheologice pe teritoriul raionului au fost efectuate în 1995.

Din cauza lipsei unui mijloc de transport documentarea şi monitorizarea stării în care se află monumentele de pe teritoriul raionului este problematică. Unele monumente, cum ar fi biserica din lemn de la Teşcureni, necesită conservare şi restaurare, proceduri care presupun cheltuieli enorme, pe care administraţiile publice locale nu şi le pot permite.

6.2 Puncte tari

1. existenţa unui ansamblu bogat şi divers de bunuri cu valoare de patrimoniu cultural imobil din epocile arhaică, antică, medievală, modernă şi contemporană;

2. existenţa unui Repertoriu arheologic al raionului Ungheni actualizat;

3. organizarea unei Tabere bienale de sculptură în oraşul Ungheni.

6.3 Puncte slabe

         1. lipsa resurselor financiare pe plan local şi raional necesare pentru protejarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil;

         2. necunoaşterea sau ignorarea de către primării şi consiliile locale a legislaţiei privind monumentele istorice, insuficienta implicare şi responsabilizare, din partea autorităţilor locale, în gestionarea bunurilor de patrimoniu cultural imobil existente în unităţile administrativ-teritoriale pe care le conduc;

         3. lipsa unui program raional de amenajare, conservare şi restaurare a monumentelor;

         4. lipsa unor specialişti în domeniu (arheologi, arhitecţi, ingineri constructori).

6.4 Obiective strategice

l       monitorizarea şi documentarea patrimoniului imobil

l        salvarea monumentelor istorice şi a bunurilor culturale imobile, aflate în pericol sau în stare avansată de degradare, prin lucrări de conservare şi restaurare

l        asigurarea respectării legislaţiei privind protecţia patrimoniului

l        punerea în valoare a bunurilor culturale imobile în cadrul activităţilor educaţionale şi turistice pe plan local, naţional şi internaţional.

6.5 Direcţii de acţiune

l        elaborarea unui program de amenajare, conservare şi restaurare a monumentelor

l        colaborarea cu autorităţile publice locale în vederea respectării legislaţiei privind protecţia monumentelor

l        acumularea, ordonarea şi sistematizarea informaţiilor şi datelor referitoare la monumentele istorice, în vederea creării bazei documentare a acestora şi a fundamentării programelor de cercetare, salvare, protejare, dezvoltare şi valorificare a lor

l        consolidarea, restaurarea şi conservarea monumentelor istorice şi a celorlalte obiective de patrimoniu aflate în pericol

l        realizarea unor pliante şi a unui album cu principalele monumente de importanţă naţională.

III. Dezvoltarea turismului

 

1. Situaţia la zi

         Turismul în raionul Ungheni este la început de dezvoltare. Cu excepţia cîtorva acţiuni sporadice, cum ar fi:

 - editarea unui ghid turistic al judeţului Iaşi, România şi raioanelor Ungheni, Nisporeni, Făleşti, Republica Moldova, în cadrul proiectului „Centrul de promovare a turismului de afaceri transfrontalier România - Republica Moldova”

- participarea unor persoane la cursul de instruire şi dezvoltare a abilităţilor operatorilor din turism , în cadrul proiectului „Centru de promovare a capitalului turistic transfrontalier” finanţate de Uniunea Europeană.

Fără investiţii masive în infrastructură, în amenajarea unor obiective turistice, în renovarea muzeelor este imposibilă dezvoltarea turismului în  raionul Ungheni.   

2. Puncte tari

         1. existenţa unor monumente istorice, potenţiale obiective turistice;

         2. existenţa unei reţele muzeale;

         3. amplasarea geografică a raionului Ungheni, la hotar cu Uniunea Europeană,  favorabilă dezvoltării turismului.

3. Puncte slabe

         1. promovarea insuficientă a potenţialului turistic al raionului Ungheni;

         2.  l ipsa mijloacelor financiare şi a investiţiilor realizate în turism;

         3. i nfrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi prost întreţinute), lipsa unor căi de acces;

         4. l ipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională;

         5. n umărul mic de hoteluri;

         6. lipsa unor obiective turistice amenajate;

         7. starea deplorabilă a muzeelor de istorie şi etnografie din Ungheni şi Sculeni.

4. Obiective strategice

l        dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice

l        crearea şi dezvoltarea serviciilor de turism

l        dezvoltarea parteneriatului civic, cu participarea efectivă a autorităţilor publice locale, societăţii civile şi a mediului de afaceri

l        atragerea investitorilor locali şi străini

l        dezvoltarea diferitelor forme de turism (agroturism, turism cultural etc.).

 

5. Direcţii de acţiune

l        inventarierea şi identificarea itinerarelor turistice

l        editarea de materiale promoţionale (ghiduri, hărţi, pliante etc.)

l        crearea unui site de promovare a potenţialului turistic al raionului

l        reabilitarea obiectivelor turistice

l        încurajarea şi susţinerea creării şi dezvoltării serviciilor de turism.