Etapa de identificare a riscurilor de dezastre care afectează raionul Ungheni este pe ultima sută de metri. Pe data de 14 septembrie 2016 a avut loc şedinţa  Grupului de lucru şi a Comitetului local de coordonare create în cadrul proiectului CRISMAS, unde a fost prezentat draftul Raportului privind riscurile identificate în raionul Ungheni. Scopul şedinţei a fost de a consulta raportul elaborat de experţii proiectului cu membrii celor două structuri consultative, care s-au implicat foarte activ la această etapă prin oferirea informaţiilor şi datelor statistice privind situaţiile excepţionale din raionul Ungheni în ultimii 10 ani.

Astfel, profilul raionului Ungheni privind riscurile de dezastre cele mai frecvente include situaţiile excepţionale cu caracter natural. Din cele 142 situaţii excepţionale descrise în Hătărîrea Guvernului nr. 1076 din 16.11.2010 „Cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale”,raionul Ungheni este afectat cel mai des de fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase care provoacă cele mai mari pierderi materiale.

Cele mai frecvente situaţii excepţionale cu caracter natural sunt ploile torenţiale cu grindină mare, grindina mare şi mai puţin frecvente sunt vijeliile şi vîrtejurile. S-a constatat că nu cele mai frecvente riscuri produc şi cele mai mari prejudicii. Seceta ocupă locul 5 după frecvenţă, dar ca şi prejudicii aduse raionului seceta deţine întîietate, urmată de ploile torenţiale cu grindină mare. Grindina şi furtunile sunt fenomene foarte localizate, iar chiciura,  poleiul şi îngheţurile timpurii se produc anual, cu o intensitate mare. Eroziunea solului, reducerea fertilităţii şi alunecările de teren au devenit procese permanente. În ultimii 50 ani profilul situaţiilor excepţionale cu caracter natural a fost dominat de inundaţii şi secetă, care au şi cel mai mare impact economic. Astfel, timp de 10 ani s-au produs în medie 4-5 secete grave, iar datele statistice atestă o creştere a intensităţii şi frecvenţei acestora. Ploile abundente şi inundaţiile din vara anului 2008 şi 2010 au prejudiciat raionul Ungheni cu peste 13 mln lei, iar ploile puternice cu grindină din luna iunie 2016 au afectat 16 sate din raionul Ungheni. 

Cu referire la situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen, în perioada 2010 – 2015 în raionul Ungheni au fost înregistrate 811 situaţii excepţionale cu caracter tehnogen. Cele mai frecvente sunt incendiile, urmate de accidentele de transport şi pe locul trei vin depistarea muniţiilor neexplodate. Lista potenţialelor riscuri cu caracter tehnogen este cu mult mai largă şi ele trebuie luate în calcul în mod special la etapa de elaborare a măsurilor de prevenire şi reducere a riscurilor în raionul Ungheni. Din această listă fac parte: avariile cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimice periculoase, avariile cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor radioactive, prăbuşirea bruscă a edificiilor şi construcţiilor, riscul eşecului utilităţilor publice, riscul căderii de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

Riscurile socio-biologice majore identificate în raionul Ungheni sunt edpidemiile şi epizootiile/zoonozele. În categoria epidemiilor se înscriu bolile contagioase periculoase ale oamenilor, în special ale copiilor. Conform rapoartelor Centrului raional de sănătate publică, în raionul Ungheni procesul epidemic al HV „A” se activează o dată la 5-6 ani, cu înregistrarea cazurilor de boală preponderent în rîndul copiilor. Cauzele principale ale apariţiiei acestor boli sunt secetele, neasigurarea populaţiei cu cantitatea şi calitatea necesară de apă potabilă.

Contactareacu bolnavii de TBC este un risc permanent care are un impact socio-economic înalt asupra populaţiei. În categoria epizotiilor/zoonozelor se înscriu bolile contagioase ale animalelor domestice şi sălbatice. 

”Raportul privind riscurile identificate în raionul Ungheni este foarte necesar şi util. De calitatea lui depinde procesul de analiză şi evaluare a riscurilor, care va sta la baza elaborării planului de management al riscurilor. Ploile torenţiale cu grindină din anul acesta ne-au demonstrat că încă nu suntem pregătiţi destul de bine să facem faţă situaţiilor de urgenţă, care în utlimul timp au devenit tot mai frecvente. Cauzele sunt diverse: pe de o parte populaţia nu este pregătită şi pe de altă parte, o bună parte din imobile nu sunt asigurate. Este necesară o cartografiere şi înregistrare masivă a imobilelor pentru a avea un tablou real, dar acest lucru poate fi realizat numai prin intermediul unui program naţional. Împreună cu factorii interesaţi vom agrea asupra riscurilor de dezastre care vor fi analizate în următoarea etapă a procesului de evaluare a riscurilor şi în baza lor va fi elaborat planul de management al riscurilor. Important este şi schimbul de experienţă cu ceilalţi parteneri din proiect care ne va ajuta să îmbunătăţim ceea ce facem”, a concluzionat Dna Ludmila Guzun, preşedinta raionului Ungheni.

Pe parcursul implementării proiectului sunt elaborate o dată la 4 luni buletine informative pentru diseminarea experienţei partenerilor privind managementul riscurilor şi informarea factorilor interesaţi despre progresul şi rezultatele proiectului. A apărut Buletinul informativ nr.2 care poate fi accesat aici:

 https://cloud.mail.ru/public/CWbS/NXVEP5AP3.

Şedinţa de informare şi consultare a avut loc în cadrul Proiectului „Comunitate pentru Evaluarea şi Managementul Riscurilor/CRISMAS”, implementat de Regiunea de Siguranţă Sud „Olanda de Sud”/ITINERIS Sănătate şi siguranţă din Olanda, în parteneriat cu Provincia Forli – Cesena din Italia, Agenţia Regională de Dezvoltare Economică „PREDA – PD” din Bosnia şi Herţegovina, Municipalitatea Stavanger din Norvegia şi Consiliul raional Ungheni din Republica Moldova.

Mai multe informaţii :

Website:        www.crungheni.md, www.crismaseurope.eu

E-mail:           community@crismaseurope.eu,