22 Aprilie –  Ziua Pământului

22 aprilie –  Ziua Pământului, eveniment sărbătorit pentru a ne reaminti că planeta Pământ și ecosistemele sale ne oferă condițiile necesare pentru întreținerea vieții. Ziua Planetei Pământ a fost declarată sărbătoare oficială de către Organizația Națiunilor Unite (ONU), în anul 2009.

Anul acesta, se împlinesc 51 de ani de când celebrăm Ziua Pământului, iar această sărbătoare ar trebui extinsă prin acțiuni zilnice cu scopul de a ocroti planeta noastră.

Ziua Pământului are scopul să atragă atenţia asupra degradării mediului înconjurător, asupra efectelor poluării şi să ne inițieze cu privire la acţiunile pe care fiecare dintre noi le poate întreprinde pentru a ajuta la conservarea naturii.

 

Ziua Pământului este recunoscută pe scară largă ca fiind cea mai mare respectare seculară din lume, marcată de peste un miliard de oameni în fiecare an ca zi de acțiune pentru a schimba comportamentul uman și a crea schimbări de politici globale, naționale și locale. Clar, lupta pentru un mediu curat continuă cu o urgență din ce în ce mai mare, pe măsură ce ravagiile schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente în fiecare zi.

Tema din acest an este ,,Restaurează-ți Pământul”!

Acum este momentul ca noi, cetățenii, să conștientizăm că Pământul este unic și nu avem o variantă de rezervă. Respectiv, suntem obligați unul faţă de celălalt şi toţi faţă de generaţiile viitoare, să avem grijă de Planeta noastră, să îi gestionăm responsabil resursele naturale fără a le epuiza, să îi păstrăm/protejăm resursele forestiere, resursele acvatice, funciare şi aerul atmosferic, să combatem poluarea acolo unde există deja şi să nu ne gândim la toate acestea doar o singură zi pe an, ci să purtăm/asigurăm/exercităm cu noi mereu această responsabilitate.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului, cu toate subdiviziunile teritoriale, este mereu la dipoziția societății civile/cetățenilor, iar conform atribițiilor sale, are ca scop și sarcină de a preveni/contracara cazurile de poluare a mediului, de a implica populația, de a informa elevii despre rolul acestuia, de a ne reaminti să ocrotim planeta, fie că doar strângem gunoiul, încercăm să sădim mai mulți arbori, aplicăm un sistem corect de reciclare, ori alte acțiuni care fac un bine planetei.

Doar împreună putem să contribuim și să facem o lume mai bună și prosperă în casa noastră comună – Planeta Pământ.

 

Pe scurt despre starea solurilor ca patrimoniu

(text pentru Ora Ecologică).

Dumitru Aparatu, inspector principal, Direcția control geologic și resurse funciare, IPM

 

Ziua pământului – 22 aprilie este o zi internațională, consacrată protecției mediului. Pentru prima data această zi a fost celebrată 1a 22 aprilie, 1970 în SUA la inițiativa senatorului Gaylord Nelson, primul care a propus și organizat această manifestare de amploare dedicată Теrrеi ( 20 mln de participanți).

Ziua Pământului a revenit în anul 1990 în atenția opiniei publice mondiale. În acel an, sub conducerea 1ui Denis Hayes, festivitatea s-a desfășurat in plan mondial cu participarea a peste 200 mln de oameni.

Dimensiunile teritoriale  considerabile ale statelor nu pot nici într-un caz justifica atitudinea neglijentă a omului, a comunității, a administrațiilor, așa cum Terra reprezintă un ecosistem complex și reacționează dur la orice exploatare semnificativă, nerecunoscând hotare și regimuri.

Republica Moldova cu toate că are un teritoriu nesemnificativ, în virtutea amplasării geografice poate deveni o sursă activă de dereglare ecologică cu consecințe grave și pentru țările vecine în cazul poluării bazinului Dunării și Mării Negre.

Suprafața totală a fondului funciar al Republicii Moldova constituie 3 384,6 mii ha, inclusiv 2 499,6 mii ha (73,9%) – terenuri agricole. Cota terenurilor arabile și a plantațiilor pomiviticole este foarte mare – 62,4 1а sută din suprafața totală a fondului funciar sau 84,5 1a sută din suprafața terenurilor agricole, ceea ce nu permite menținerea unui echilibru ecologic între ecosistemele naturale și antropice, provocând degradarea învelișului de so1 și biodiversității.

Învelișul de so1 constituie unul din cele mai importante resurse naturale, principala bogăție națională a Moldovei. Bunăstarea noastră depinde direct de faptul cât de rațional exploatăm  solurile.

So1u1 este suportul mediului de viață pentru plante și animale, este depozitar de resurse energetice, care pot fi reînnoite, este acumulator de substanțe nutritive și de apă. Solul reprezintă un bun național, averea inestimabilă a întregului popor care, indiferent de forma de proprietate trebuie să fie folosită corespunzător intereselor dezvoltării economiei naționale in conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Gospodărirea rațională a solului înseamnă combinarea tehnologiilor și activităților în așa mod, în cât să se asigure concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecția calității solului, viabilitatea economică și socială. Menținerea pe termen lung a capacității de producere a solului, sporirea fertilității 1ui sunt sarcinile strategice primordiale ale întregii societăți. De atitudinea noastră față de so1 depinde situația economică a țării. Prin urmare, fiecare cetățean, fiecare deținător de terenuri și agent economic trebuie să fie informat despre starea de calitate a solurilor și să participe activ 1а realizarea măsurilor necesare pentru protecția și sporirea fertilității acestora.

Calitatea învelișului de sol in Republica Moldova pe majoritatea terenurilor agricole este nesatisfăcătoare, iar pe unele terenuri este critică. Continuă să se extindă suprafețele terenurilor afectate de eroziune și alunecări, de procesele de dehumificare, de deteriorare a structurii și de compactare, de solonizare, de salinizare și înmlăștinire. S-au intensificat secetele. Aceste procese duc 1а dereglarea ciclurilor biologice a bilanțului elementelor nutritive și a humusului din so1, 1a deteriorarea solurilor și 1a scăderea fertilității 1or.

Prejudiciul anual direct și indirect cauzat de degradarea solurilor și secetă pe teritoriul republicii constituie 436 mln 479 mii dolari SUA, inclusiv: 79 m1n 846 mii dolari SUA – costul solurilor totalmente distruse de alunecări de teren, ravene și in procesul efectuării lucrărilor de terasament; 356 mln 633 mii dolari SUA — costul recoltelor pierdute și a solului fertil spălat de pe versanți.

Degradarea solurilor este condiționată atât de factorii naturali, cât și de cei antropici sau social-economici.

Principalii factori naturali de degradare a solurilor în republică sunt relieful accidentat și clima (aridizarea, ploile abundente). Degradarea antropică a învelișului de so1 este condiționată de gospodărirea nechibzuită a omului. În rezultatul interacțiunii factorilor naturali (clima, relieful) și celor antropici procesele de degradare a învelișului de so1 se intensifică.

Factorii antropici principali de degradare a învelișului de so1 sunt antrenarea maxima a teritoriului in arătură; tăierea fâșiilor de pădure și a fâșiilor de protecție, prelucrarea terenurilor de-a lungul versanților, amplasarea incorectă a rețelei de drumuri, protejarea insuficientă a solurilor cu covor vegetal, cota exagerată a culturilor prășitoare in asolamente, tasarea solurilor cu mecanisme grele, impactul reformei funciare.

Factorul principal а1 degradării învelișului de so1 este eroziunea. Suprafața totală a terenurilor erodate constituie circa 877,6 mii ha (35,1% din suprafața terenurilor agricole). Suprafața solurilor erodate s-a majorat pe parcursul a 35 de ani cu 264,4 mii ha, ceea ce constituie 10,4 1a sută din suprafața terenurilor agricole, crescând anual cu 7554 ha. Pierderile anuale de so1 ca rezultat a1 eroziunii constituie 26 m1n tone, ceea ce echivalează cu distrugerea a 2 000 ha de cernoziom cu bonitatea de 100 puncte. Această cantitate de so1 fertil conține: humus – 700 mii tone; azot – 50 mii tone; fosfor – 34 mii tone; potasiu – 393 mii tone. Cele mai erodate soluri sunt depistate in județele Cahu1 (44,4 %), Hîncești (43,7 %), Ungheni (43,4 %), Nisporeni (43,4 °/о),

Eroziunea solurilor conduce 1а agravarea situației ecologice generale in țară, are loc înnămolirea și poluarea bazinelor acvatice și terenurilor din depresiuni, se distrug drumurile, instalațiile și construcțiile hidroameliorative.

Suprafața terenurilor ravenizate constituie 12 049 ha. Ravenizarea scoate anual din circuitul agricol aproximativ 100 ha terenuri, iar volumul de sol scos din circuitul agricol e de 10 – 15 mln m3,  prejudiciul cauzat economiei naționale, conform datelor, constituie 83 mln. lei. Degradarea resurselor funciare este cauzată și de alunecările de teren. Suprafața lor, conform cadastrului funciar constituie 24 184 ha. Cele mai mari suprafețe cu alunecări sunt în raioanele Călărași – 3588 ha, Ungheni – 1863 ha, Hîncești – 1055 ha, Strășeni – 629 ha, Telenești – 516 ha. Alunecările de teren prezintă o primejdie permanentă și pentru multe  obiecte sociale: case de locuit, drumuri, construcții hidrotehnice.

Un mare pericol pentru fertilitatea solului î1 constituie dehumificarea. Anual, in urma acestui proces natural se pierd circa 2,0 mln tone de humus, pentru compensarea cărora e nevoie de circa 20 mln tone de îngrășăminte minerale.

Odată cu recoltele de pe terenurile agricole anual se extrag circa 400 mii tone de azot, fosfor, potasiu. Volumul îngrășămintelor locale incorporate in so1 in ultimul deceniu a scăzut de 10 – 12 ori а1 celor chimice de 18 – 20 ori. Bilanțul humusului și a1 elementelor nutritive este profund negativ. Circa 40 1а sută din suprafața totală a terenurilor agricole se caracterizează printr-un conținut redus de humus ( < 2 %), 800 mii ha – cu un conținut foarte scăzut de fosfor. În ultimii ani îngrășămintele naturale mai mult se aruncă pe malurile râurilor și râpilor, in fâșii forestiere și pe margini de drum, poluând astfel apele de suprafață. Rațional ar fi încorporarea 1or pe  scară largă in so1, însă datele statistice pentru anul 2018 ne demonstrează, că îngrășămintele naturale s-au introdus într-un volum de 212 mii tone, pe când in anii 1990 – 91 se incorporau circa 7 – m1n tone.

În ultimii ani se intensifică cazurile de nimicire a microorganismelor și microflorei din soluri prin arderea miriștii. În anul curent miriștile au ars pe o suprafață de circa 110 ha, distrugând rămășițele de vegetație, care contribuie 1a creșterea fertilității și îmbunătățirea protecției solurilor.

Din mai multe cauze  se sădesc foarte puține fâșii forestiere de protecție, sau chiar dimpotrivă,  se distrug și cele existente,

О largă răspândire, practic pe toată suprafața terenurilor agricole cultivate, î1 are procesul de compactare secundară a stratului arabil in rezultatul dehumificării și deteriorării structurii solului in procesul de folosire a tehnicii agricole. Compactarea excesivă conduce 1a agravarea condițiilor ecologice in so1, micșorarea recoltei cu 10 – 50%, scăderea eficienței îngrășămintelor, infectarea solurilor cu bacterii nocive și dăunători, îmburuenirea 1or. Crește considerabil pericolul salinizării și solonețizării solurilor, apariției eroziunii și altor procese nefavorabile.

Excesul periodic de umiditate a solurilor și apariția proceselor de înnmlăștinire, salinizare și solonețizare sunt foarte răspândite in luncile Prutului, a râurilor mici și pe pante. În rezultatul manifestării acestor procese are loc micșorarea recoltelor de 1а 20 până 1a 100%.

Premisa folosirii raționale, ameliorării și protecției învelișului de soluri a1e Moldovei este respectarea pe teritoriul ei a principiilor de agricultură durabilă, care preconizează:

  • organizarea antierozională a teritoriului gospodăriilor, implementarea măsurilor organizatorice, agrotehnice, fitoameliorative și hidrotehnice, având ca scop protecția solurilor de eroziune;
  • structurizarea și reconstrucția landșafturilor, extinderea teritoriilor împădurite și a luncilor în scopul menținerii echilibrului ecologic dintre sistemele naturale și antropogene, păstrării diversității biologice și a ocrotirii resurselor pedologice și acvatice; implementarea asolamentelor în care corelația dintre culturile prășitoare, păioase, ierburile perene și culturile legumicole ar contribui 1а protejarea fertilității solurilor, 1а combaterea buruienilor, bolilor și a dăunătorilor, sporirea productivității 1or;
  • aplicarea îngrășămintelor organice din toate sursele posibile (resturi vegetale mărunțite, băligar, siderate, culturi intermediare, deșeurile organice animaliere și deșeurile de menaj după prelucrarea 1or specială, composturi);
  • aplicarea îngrășămintelor chimice in cantități moderate, doar ca supliment 1a ce1e1a1te măsuri;
  • implementarea unui sistem minim de prelucrare a solului, care asigură păstrarea structurii și durabilității agricole;
  • introducerea managementului integrat de protecție a plantelor pentru a micșora folosirea pesticidelor și aplicarea preponderent a metodelor agrotehnice și biologice, pesticide biologice, folosirea soiurilor rezistente din punct de vedere genetic a hibrizilor și a altor măsuri de combatere a dăunătorilor și buruienilor.
  • folosirea resurselor locale (energiei solare și terestre, bacteriilor, care fixează azotul și viețuiesc liber in so1, soiurilor și hibrizilor rezistenți 1а secetă, aplicarea metodei utilizării raționale a apelor de irigare) și micșorarea volumelor resurselor procurate (îngrășăminte, pesticide);
  • integrarea sectorului culturi de câmp cu sectoarele zootehnic și horticol in scopul creării unui sistem agricol complex și arabil, având o diversitate biologică mai mare, in care resursele interne se folosesc mai eficient, schimbul de substanțe este mai complet, costul producției se micșorează, forța de muncă se folosește mai rațional, crește stabilitatea populației rurale;
  • organizarea teritoriului astfel încât componentele naturale și antropice ale landșaftului agricol să formeze un complex organizațional echilibrat și utilizat armonios, care ar asigura condiții pentru sporirea productivității agriculturii, conservarea și reînnoirea resurselor pedologice și a altor resurse, armonizarea factorilor naturali și economici, crearea unui mediu favorabil, stabilitatea întregului sistem.

La baza strategiei de combatere a degradării învelișului de soluri trebuie să fie pusă noțiunea „limita ecologică a teritoriului”, care caracterizează limita de regenerare a mediului natural. Repararea prejudiciilor pentru degradarea solurilor este o cerință obligatorie față de utilizatori. Pentru a determina starea inițială a învelișului de soluri a loturilor privatizate statul trebuie să ofere proprietarilor funciari documentele obiective de evaluare — certificatele de calitate a solurilor, suplimentar 1a certificatele deja eliberate, care confirmă dreptul proprietarului asupra pământului. Aceste documente cadastrale de asemenea sunt necesare pentru determinarea corectă a mărimii impozitului funciar, efectuarea tranzacțiilor de vânzare – cumpărare, arendă, gajare, moștenire, efectuarea măsurilor de protecție, ameliorare și utilizare rațională a solurilor.

 

Planeta Pămînt