{"id":434,"date":"2016-10-31T14:40:08","date_gmt":"2016-10-31T11:40:08","guid":{"rendered":"http:\/\/crungheni.md\/?page_id=434"},"modified":"2017-01-20T09:56:59","modified_gmt":"2017-01-20T07:56:59","slug":"atractii-turistice-ghid-turistic-muzee-manastiri","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/raionul-ungheni\/descrierea-generala\/atractii-turistice-ghid-turistic-muzee-manastiri\/","title":{"rendered":"Atrac\u021bii turistice"},"content":{"rendered":"

Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103<\/a>. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.<\/p>\n

Lista obiectivelor turistice din raionul Ungheni:<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Rezerva\u0163ia natural\u0103 \u201ePlaiul Fagului\u201d, s. R\u0103denii Vechi<\/li>\n
  2. Monumentul kneazului Potiomkin, s. R\u0103denii Vechi<\/li>\n
  3. Muzeul de istorie \u015fi Etnografie Ungheni (istoria locurilor, tradi\u0163ii, art\u0103 popular\u0103, art\u0103 contemporan\u0103)<\/li>\n
  4. Muzeul comunei P\u00eerli\u0163a (tradi\u0163ii, art\u0103 popular\u0103)<\/li>\n
  5. Muzeul Tehnicii Agricole<\/li>\n
  6. Fabrica de ceramic\u0103 Ungheni (tradi\u0163ia ol\u0103ritului)<\/li>\n
  7. Fabrica de covoare Ungheni (arta \u0163esutului covorului\u00a0\u00a0\u00a0 modern)<\/li>\n
  8. Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Sculeni<\/li>\n
  9. Podul proiectat de Gustave Eiffel<\/li>\n
  10. Tab\u0103ra de Sculptur\u0103 Ungheni<\/li>\n
  11. Troi\u0163a Martirilor\u00a0 Neamului<\/li>\n
  12. Aleea castanilor Ungheni<\/li>\n
  13. Biserica \u201eSf. Alexandru Nevski\u201d, or. Ungheni<\/li>\n
  14. Biserica \u201eSf. Ierarh Nicolae\u201d, Ungheni<\/li>\n
  15. M\u0103n\u0103stirea \u201eSf. Gheorghe\u201d, Ungheni<\/li>\n<\/ol>\n

    Itinerarul turistic \u201e La poale de\u00a0 Codru\u201d<\/strong> (proiect)<\/p>\n

    Obiectivul turistic:<\/strong> Rezerva\u0163ia natural\u0103 \u201ePlaiul Fagului\u201d, s. R\u0103denii Vechi, r. Ungheni<\/p>\n

    Monumentul kneazului Potiomkin, s. R\u0103denii Vechi<\/p>\n

    Distan\u0163a de la Chi\u015fin\u0103u :<\/strong> 65 km<\/p>\n

    Durata parcurgerii : <\/strong>1h 15 min<\/p>\n

    Distan\u0163a de la Ungheni: <\/strong>45 km<\/p>\n

    Durata parcurgerii:<\/strong> 1 h<\/p>\n

    Scurt\u0103 caracteristic\u0103<\/strong>: \u00a0Una din cele mai importante rezerva\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice din Republica Moldova. \u00a0 Pentru a conserva \u015fi proteja natura \u015fi diferitele specii rare de plante (77) \u015fi animale (200 specii), aflate la dispari\u0163ie a fost conceput\u0103 aceast\u0103 frumoas\u0103 rezerva\u0163ie din codrii satului R\u0103denii Vechi. Tot aici cresc \u015fi copacii seculari, cel mai vestit fiind Stejarul lui \u015etefan cel Mare, cu v\u00eersta de peste 500 de ani.\u00a0 Rezerva\u0163ia impresioneaz\u0103 prin abunden\u0163a \u015fi frumuse\u0163ea peizajelor, a poienelor fascinante\u00a0 \u015fi a lacurilor. \u00centregul areal este un adev\u0103rat muzeu sub cerul liber. \u00cen teritoriul rezerva\u0163iei este amplasat\u0103 tab\u0103ra de copii care func\u0163ioneaz\u0103 vara pe parcursul a cca 1, 5 luni. \u00cen afara sezonului func\u0163ion\u0103rii taberei, este posibil\u0103 cazarea grupurilor de turi\u015fti.<\/p>\n

    Monumentul kneazului Potiomkin este \u00ee n\u0103l\u0163at pe locul unde la 5 octombrie 1791 a decedat Grigori Potiomkin, mare demnitar rus la curtea \u00eemp\u0103r\u0103tesei Ecaterina II. Monumentul reprezint\u0103 un obelisc cu \u00een\u0103l\u0163imea de 13,7 m, a\u015fezat pe un postament \u00een form\u0103 de cub. Al\u0103turi este amplasat un monolit din piatr\u0103 cu inscrip\u0163ie comemorativ\u0103.<\/p>\n

    Telefonul de contact\u00a0<\/strong>: 0236 23344 (cazare \u00een tab\u0103ra de copii)<\/p>\n

    \"flayer-a4\"<\/p>\n

     <\/p>\n

    Itinerarul turistic \u201e Tezaur me\u015fte\u015fug\u0103resc\u201d (proiect)<\/strong><\/p>\n

    Obiectivele turistice:<\/strong> Muzeul de istorie \u015fi Etnografie Ungheni (istoria locurilor, tradi\u0163ii, art\u0103 popular\u0103, art\u0103 contemporan\u0103)<\/p>\n

    Muzeul comunei P\u00eerli\u0163a (tradi\u0163ii, art\u0103 popular\u0103)<\/p>\n

    Fabrica de ceramic\u0103 Ungheni (tradi\u0163ia ol\u0103ritului)<\/p>\n

    Fabrica de covoare Ungheni (arta \u0163esutului covorului\u00a0\u00a0\u00a0 modern)<\/p>\n

    Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Sculeni<\/p>\n

    Distan\u0163a de la Chi\u015fin\u0103u : <\/strong>Chi\u015fin\u0103u \u2013 P\u00eerli\u0163a: 81 km (drumul na\u0163ional Chi\u015fin\u0103u – Ungheni)<\/p>\n

    Chi\u015fin\u0103u \u2013 Ungheni : 110 km<\/p>\n

    Chi\u015fin\u0103u \u2013 Sculeni :\u00a0 135 km<\/p>\n

    Durata parcurgerii : <\/strong>Chi\u015fin\u0103u \u2013 P\u00eerli\u0163a : 1h 40 min<\/p>\n

    Chi\u015fin\u0103u \u2013 Ungheni : 2 h 00 min<\/p>\n

    Chi\u015fin\u0103u \u2013 Sculeni : 2h 25 min<\/p>\n

    Distan\u0163a de la Ungheni:<\/strong> P\u00eerli\u0163a \u2013 Ungheni : 19 km<\/p>\n

    Ungheni \u2013 Sculeni : 25 km<\/p>\n

    Durata parcurgerii: <\/strong>P\u00eerli\u0163a \u2013 Ungheni: 20 min<\/p>\n

    Ungheni \u2013 Sculeni : 25 min<\/p>\n

    Scurt\u0103 caracteristic\u0103<\/strong><\/p>\n

    1.Muzeul de Istorie \u015fi EtnografieUngheni<\/strong><\/p>\n

    Este o valoroas\u0103 institu\u0163ie de cercetare, valorificare \u015fi promovare a culturii comunit\u0103\u0163ilor aflate \u00een Valea Prutului mijlociu. Aici po\u0163i afla \u00een profunzime istoria \u015fi cultura regiunii, dar \u015fi a rom\u00e2nilor \u00een genere.<\/p>\n

    Colec\u0163iile muzeului num\u0103r\u0103 peste 10 000 de piese \u015fi este locul care \u00ee\u0163i ofer\u0103 ocazia s\u0103 te convingi c\u0103\u00a0 \u00een via\u0163\u0103 bog\u0103\u0163ia spiritual\u0103 p\u0103\u015fe\u015fte de m\u00een\u0103 cu ve\u015fnicia\u00a0 iar expozi\u0163ia care urmeaz\u0103 s\u0103 o parcurgi nu este un amalgam de exponate afi\u015fate la \u00eent\u00eemplare. Aici fiecare obiect este pus \u00een valoare, astfel \u00eenc\u00eet cele\u00a0 dint\u00eei piese care te \u00eent\u00eelnesc, de natur\u0103 arheologic\u0103, datate cu circa 100 000 de ani \u00ee. Hr., \u00eencearc\u0103 s\u0103 te conving\u0103 de marea vechime a vie\u0163ii aici, dar mai ales, de nivelul cultural atins de c\u0103tre omul preistoric, de efortul acestuia de a comunica cu semenii s\u0103i printru-un limbaj simbolist profund, redat printr-o art\u0103 de mare rafinament estetic.<\/p>\n

    2.Muzeul comunei P\u00eerli\u0163a<\/strong><\/p>\n

    Prezint\u0103 at\u00eet istoria localit\u0103\u0163ii, c\u00eet \u015fi etnografia acesteia. Un interes deosebit prezint\u0103 cele dou\u0103 case \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, specifice localit\u0103\u0163ii, precum \u015fi scoar\u0163ele, covoarele, prosoapele, mobilierul \u0163\u0103r\u0103nesc, dar \u015fi documentele, c\u0103r\u0163ile \u015fi fotografiile de epoc\u0103, expuse \u00een cadrul expozi\u0163iilor temporare.<\/p>\n

    Aici au\u00a0 loc:<\/p>\n

    – organizarea unor expozi\u0163ii at\u00eet din fondurile proprii c\u00eet \u015fi \u00een colaborare cu alte institu\u0163ii<\/p>\n

    – expozi\u0163ia etnografic\u0103 \u00een aer liber cu genericul \u201e\u00cen ograda gospodarului\u201d.<\/strong><\/p>\n

    –<\/strong>expozi\u0163ii dedicate s\u0103rb\u0103torilor tradi\u0163ionale cum ar fi Cr\u0103ciunul, Sfintele Pa\u015fte, Sf\u00eentul Vasile, Dragobetele, M\u0103r\u0163i\u015forul \u015fi altele.<\/p>\n

    –<\/strong>expozi\u0163ii consacrate unor personalit\u0103\u0163i ale culturii na\u0163ionale (Mihai Eminescu, Eugen Doga)<\/p>\n

    – expozi\u0163ii consacrate s\u0103rb\u0103torilor na\u0163ionale, Zilei Interna\u0163ionale a Muzeelor, Zilei\u00a0 ora\u015felor, satului .<\/p>\n

    3.Fabrica de ceramic\u0103 Ungheni<\/strong>\u00a0se \u00eenscrie \u00een tipul de ofert\u0103 turistic\u0103 industrial\u0103, iar activitatea desf\u0103\u015furat\u0103\u00a0 aici este apropiat\u0103 me\u015fte\u015fug\u0103ritului popular. Atractiv este aspectul general al procesului de produc\u0163ie, prin caracterul original al acestui proces, dar mai ales pentru faptul c\u0103 producerea ceramicii con\u0163ine mult\u0103 afec\u0163iune spiritual\u0103, sufleteasc\u0103, ca orice lucru izvor\u00eet din p\u0103m\u00eent.<\/p>\n

    4.Fabrica de covoare Ungheni<\/strong>\u00a0(arta \u0163esutului covorului modern), prin genul produc\u0163iei se \u00eenscrie \u00eentr-un obiectiv turistic de tip industrial. Institu\u0163ia dispune de un muzeu al mostrelor produse de-a lungul existen\u0163ei sale deosebit de originale, care treze\u015fte interesul vizitatorului.<\/p>\n

    5.Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Sculeni<\/strong><\/p>\n

    Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie a satului Sculeni a fost fondat \u00een anul 1985, luna august. Muzeului i s-a oferit cl\u0103direa fostei \u015fcoli primare din localitate. De la debut \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent edificiul dispune de 6 s\u0103li de expozi\u0163ie. Exponatele Muzeului au fost colectate cu suportul comunit\u0103\u0163ii locale: s\u0103teni, elevi, veterani. Printre exponate se num\u0103r\u0103 obiecte de uz casnic, instrumentar agricol, sculpturi \u00een lemn, piese de mobilier, fotografii de epoc\u0103, muni\u0163ii \u015fi echipament din timpul celui de al II-ea r\u0103zboi mondial \u015fi obiecte etnografice.<\/p>\n

    Itinerarul turistic \u201e Ungheni \u2013 trecut , prezent \u015fi viitor\u201d (proiect)<\/strong><\/p>\n

    Obiectivele turistice:<\/strong> Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie Ungheni (istoria locurilor, tradi\u0163ii, art\u0103 popular\u0103, art\u0103 contemporan\u0103)<\/p>\n

    Podul proiectat de Gustave Eiffel<\/p>\n

    Tab\u0103ra de Sculptur\u0103 Ungheni<\/p>\n

    Troi\u0163a Martirilor\u00a0 Neamului<\/p>\n

    Aleea castanilor<\/p>\n

    De asemenea, \u00een luna octombrie se organizeaz\u0103 s\u0103rb\u0103toarea vinului.<\/p>\n

    Distan\u0163a de la Chi\u015fin\u0103u :<\/strong> Chi\u015fin\u0103u \u2013 Ungheni : 110 km<\/p>\n

    Durata parcurgerii : <\/strong>Chi\u015fin\u0103u \u2013 Ungheni : 2 h 00 min<\/p>\n

    Scurt\u0103 caracteristic\u0103:<\/strong><\/p>\n

    1.Muzeul de Istorie \u015fi EtnografieUngheni<\/strong><\/p>\n

    Este o valoroas\u0103 institu\u0163ie de cercetare, valorificare \u015fi promovare a culturii comunit\u0103\u0163ilor aflate \u00een Valea Prutului mijlociu. Aici po\u0163i afla \u00een profunzime istoria \u015fi cultura regiunii, dar \u015fi a rom\u00e2nilor \u00een genere.<\/p>\n

    Colec\u0163iile muzeului num\u0103r\u0103 peste 10 000 de piese \u015fi este locul care \u00ee\u0163i ofer\u0103 ocazia s\u0103 te convingi c\u0103\u00a0 \u00een via\u0163\u0103 bog\u0103\u0163ia spiritual\u0103 p\u0103\u015fe\u015fte de m\u00een\u0103 cu ve\u015fnicia\u00a0 iar expozi\u0163ia care urmeaz\u0103 s\u0103 o parcurgi nu este un amalgam de exponate afi\u015fate la \u00eent\u00eemplare. Aici fiecare obiect este pus \u00een valoare, astfel \u00eenc\u00eet cele\u00a0 dint\u00eei piese care te \u00eent\u00eelnesc, de natur\u0103 arheologic\u0103, datate cu circa 100 000 de ani \u00ee. Hr., \u00eencearc\u0103 s\u0103 te conving\u0103 de marea vechime a vie\u0163ii aici, dar mai ales, de nivelul cultural atins de c\u0103tre omul preistoric, de efortul acestuia de a comunica cu semenii s\u0103i printru-un limbaj simbolist profund, redat printr-o art\u0103 de mare rafinament estetic.<\/p>\n

    2.Podul proiectat de Gustave Eiffel<\/strong><\/p>\n

    Podul de cale ferat\u0103 peste Prut a fost proiectat de un oarecare Melnic, un constructor rus. Probabil c\u0103 s-a comis o eroare \u00een proiectare sau construc\u0163ie, pentru c\u0103 apele ce se rev\u0103rsau prim\u0103vara l-au mi\u015fcat de pe piloni. Atunci, autorit\u0103\u0163ile au apelat la ajutorul lui Gustave Eifell, autorul renumitului turn din Paris, specialist remarcabil \u00een construc\u0163ii metalice \u00cen 1877 Gustave Eifell sose\u015fte la Ungheni \u015fi realizeaz\u0103 un studiu de fezabilitate, a cercetat problema, de ce nu \u0163ine podul de cale ferat\u0103 peste Prut. Conform recomand\u0103rilor sale, podul s-a reconstruit \u015fi a func\u0163ionat perfect p\u00e2n\u0103 \u00een 1944, c\u00e2nd a fost distrus de bombardamente. Ulterior, podul fusese restabilit.<\/p>\n

    3.Tab\u0103ra de Sculptur\u0103 Ungheni<\/strong><\/p>\n

    La Ungheni pentru prima dat\u0103 \u00een Moldova s-au desf\u0103\u015furat trei tabere de sculptur\u0103, sub egida Uniunii Arti\u015ftilor Plastici.\u00a0<\/strong>La care au participat importan\u0163i sculptori. Printre ace\u015ftea Dumitru Verdianu,\u00a0 care locuie\u015fte la Viena, Tudor Cataraga, Ion Zderciuc to\u0163i ungheneni, de altfel.\u00a0 Lucr\u0103rile create \u00een cadrul taberelor, circa 33 la num\u0103r, au r\u0103mas la Ungheni \u015fi \u00eempodobesc ast\u0103zi ora\u015ful conferindu-i un plus de elegan\u0163\u0103 \u015fi individualitate. Dac\u0103 s\u0103 vorbim de sculpturi la metru patrat \u00een Moldova, Ungheniul s-ar afla pe primul loc.<\/p>\n

    4.<\/strong>Troi\u0163a Martirilor Neamului<\/strong><\/p>\n

    Este amplasat\u0103\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>\u00een scuarul din centrul ora\u015fului Ungheni \u015fi a fost ridicat\u0103 \u00een anul 1994.Originalul Troi\u0163ei\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong>se afl\u0103 la Muzeul de istorie \u015fi Etnografie\u00a0 din Ungheni.<\/strong>Piesa este un unicat \u015fi reprezint\u0103 un valoros document istoric \u015fi etnografic. A fost \u00eenchinat\u0103 osta\u015filor rom\u00e2ni c\u0103zu\u0163i \u00een luptele pentru realipirea Basarabiei la Rom\u00e2nia \u00een ultimul r\u0103zboi mondial. Din 1944, s-a aflat\u00a0 \u00een cavoul bisericii \u201eSf. Nicolae,\u201d Ungheni (D\u0103nu\u0163eni), unde a\u00a0 stat o jum\u0103tate de veac, \u00cen 1994 a fost redescoperit\u0103 \u015fi expus\u0103 \u00een cadrul expozi\u0163iei muzeului.<\/p>\n

    5.Aleea castanilor<\/strong><\/p>\n

    Se consider\u0103 c\u0103 aleea castanilor din Ungheni este una din cele mai lungi de acest fel din Europa (aproximativ 4 km)<\/p>\n

    6.S\u0103rb\u0103toarea vinului<\/strong><\/p>\n

    Este organizat\u0103 \u00een fiecare an \u00een luna octombrie. La aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare particip\u0103 produc\u0103torii vitivinicoli din raion, cu expozi\u0163ii \u015fi concursuri. De asemenea este prezentat un program cultural \u2013 artistic cu participarea forma\u0163iilor folclorice din \u00eentreg raion.<\/p>\n

    Itinerarul turistic \u201eCalea spre lumin\u0103\u201d (proiect)<\/strong><\/p>\n

    Obiectivele turistice:<\/strong> Biserica \u201eSf. Alexandru Nevski\u201d, or. Ungheni<\/p>\n

    Biserica \u201eSf. Ierarh Nicolae\u201d, Ungheni<\/p>\n

    M\u0103n\u0103stirea \u201eSf. Gheorghe\u201d, Ungheni<\/p>\n

    Distan\u0163a de la Chi\u015fin\u0103u :<\/strong> Chi\u015fin\u0103u \u2013 Ungheni : 110 km<\/p>\n

    Durata parcurgerii :<\/strong>Chi\u015fin\u0103u \u2013 Ungheni : 2h 00 min<\/p>\n

    Scurt\u0103 caracteristic\u0103:<\/strong><\/p>\n

    1.Biserica \u201eSf. Alexandru Nevski\u201d<\/strong><\/p>\n

    Este valoroas\u0103 prin arhitectura original\u0103, relevant\u0103, interesant\u0103. Autorul proiectului arhitectural este celebrul arhitect din Basarabia de la \u00eenceputul sec. XX Alexandru Bernardazzi.<\/p>\n

    2.Biserica \u201eSf. Ierarh Nicolae\u201d, Ungheni<\/strong><\/p>\n

    Construit\u0103 \u00een anul 1882 de c\u0103tre prin\u0163ul Constantin Moruzi, proprietarul mo\u015fiei D\u0103nu\u0163eni, ast\u0103zi parte a ora\u015fului Ungheni. Arhitectura bisericii poart\u0103 amprenta stilului rus, stil ce se caracterizeaz\u0103 prin planul \u00een form\u0103 de cruce cu bra\u0163ele egale, naosul cubic, acoperi\u015ful fragmentat de turnuri \u015fi turnule\u0163e. Biserica g\u0103zduie\u015fte cavoul familiei Moruzi, amplasat la temelia bisericii. Intrarea \u00een cavou se face cobor\u00e2nd c\u00e2teva trepte. \u00cen cavou se afl\u0103 mormintele ctitorului \u015fi al nepotului s\u0103u, Pavel Moruzi.<\/p>\n

    Muzee:<\/u><\/strong><\/p>\n

    Re\u0163eaua muzeelor din raionul Ungheni cuprinde trei institu\u0163ii de profil:<\/p>\n

    – Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Ungheni,<\/p>\n

    – Muzeul satului P\u00e2rli\u0163a,<\/p>\n

    – Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Sculeni.<\/p>\n

    Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Ungheni<\/strong><\/p>\n

    \u00cenfiin\u0163at \u00een anul 1967 la ini\u0163iativa unui grup de intelectuali. Profilul – istorie, etnografie, institu\u0163ia dispune \u015fi de o colec\u0163ie de art\u0103(pictur\u0103, grafic\u0103, sculptur\u0103, ceramic\u0103). Amplasat ini\u0163ial \u00een biserica Sf. Al. Nevski, arhitect A. Bernardazzi, din centrul ora\u015fului, \u00een 1990 \u015fi-a mutat sediul \u00een incinta Palatului de Cultur\u0103.<\/p>\n

    Muzeul are un patrimoniu de peste zece mii de exponate, grupate \u00een colec\u0163ii\u00a0 de arheologie, port popular, scoar\u0163e \u015fi covoare, \u0163es\u0103turi tradi\u0163ionale, ustensile de uz casnic, numismatic\u0103, fotografii, c\u0103r\u0163i vechi \u015fi documente, art\u0103.<\/p>\n

    Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Ungheni este unica institu\u0163ie de profil din provincie care editeaz\u0103 o publica\u0163ie proprie – buletinul\u00a0Pyretus\u00a0aflat la a doua edi\u0163ie.<\/p>\n

    Muzeul satului P\u00e2rli\u0163a<\/strong><\/p>\n

    Creat la ini\u0163iativa familiei Buzovoi, cu sprijinul comunit\u0103\u0163ii locale, Muzeul satului P\u00e2rli\u0163a \u015fi-a deschis u\u015file pentru publicul larg la 25 decembrie 2004. Amplasat \u00een fostul sediu al c\u00eermuirii colhozului ,, Dimitrov\u201d, institu\u0163ia dispune de 4 s\u0103li de expozi\u0163ie cu o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 3 00 m2<\/sup>.<\/p>\n

    Patrimoniul Muzeului cuprinde un num\u0103r de peste trei mii de exponate, adunate de c\u0103tre angaja\u0163ii institu\u0163iei, s\u0103teni, profesori \u015fi elevi. Exponatele sunt grupate \u00een colec\u0163ii de port popular, scoar\u0163e \u015fi covoare, \u0163es\u0103turi tradi\u0163ionale, ustensile de uz casnic, numizmatic\u0103, fotografii, c\u0103r\u0163i vechi \u015fi documente.<\/p>\n

    Expozi\u0163ia permanent\u0103 a Muzeului prezint\u0103 at\u00e2t istoria localit\u0103\u0163ii c\u00e2t \u015fi etnografia acesteia. Un interes deosebit prezint\u0103 cele dou\u0103 case \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, specifice localit\u0103\u0163ii, precum \u015fi scoar\u0163ele, covoarele, prosoapele, mobilierul \u0163\u0103r\u0103nesc dar \u015fi documentele, c\u0103r\u0163ile \u015fi fotografiile de epoc\u0103, expuse\u00a0 \u00een cadrul expozi\u0163iei permanente\u00a0 \u015fi \u00een cadrul expozi\u0163iilor temporare.<\/p>\n

    Muzeul Tehnicii Agricole din satul P\u00eerli\u021ba<\/strong><\/p>\n

    La data de 08 octombrie, de ziua Sf. Dumitru, la P\u00eerli\u021ba a fost inaugurat Muzeul Tehnicii Agricole, fiind primul muzeu de acest gen din Republica Moldova. Este un muzeu \u00een aer liber, \u00eenfiin\u021bat cu scopul de a ilustra evolu\u021bia tehnicii agricole din spa\u021biul geografic al Republicii Moldova. Muzeul se afl\u0103 pe teritoriul \u00eentreprinderii agricole SRL \u201dAgrosfera-BM\u201d, de unde provin cele 120 de exponate: tractoare, pr\u0103\u0219itoare, sem\u0103n\u0103toare, cultivatoare, stropitori pentru \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte \u0219i pluguri, inclusiv cele trase de cal.<\/p>\n

    Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie din Sculeni<\/strong><\/p>\n

    Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie a satului Sculeni a fost fondat \u00een anul 1985, luna august. Muzeului i s-a oferit cl\u0103direa fostei \u015fcoli primare din localitate. De la debut \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent edificiul dispune de 6 s\u0103li de expozi\u0163ie. Exponatele Muzeului au fost colectate cu suportul comunit\u0103\u0163ii locale: s\u0103teni, elevi, veterani. Printre exponate se num\u0103r\u0103 obiecte de uz casnic, instrumentar agricol, sculpturi \u00een lemn, piese de mobilier, fotografii de epoc\u0103, muni\u0163ii \u015fi echipament din timpul celui de al II-ea r\u0103zboi mondial \u015fi obiecte etnografice.<\/p>\n

    M\u0103n\u0103stiri:<\/u><\/strong><\/p>\n

    M\u0103n\u0103stiri ce \u0163in de Episcopia ora\u015felor Ungheni \u015fi Nisporeni, care se afl\u0103 \u00een ora\u015ful Ungheni<\/strong><\/p>\n

    M\u0103n\u0103stirea Sf Gheorghe, Ungheni<\/strong><\/p>\n

    Hram:<\/strong> Sf. Mare Mucenic Gheorghe<\/p>\n

    Tel-0236-22-002 \/ 26-814 \/ 20-232<\/p>\n

    Mob.0691-53-999<\/p>\n

    Istoric<\/strong><\/p>\n

    Acest\u0103 m\u0103n\u0103stire este una din cele mai tinere din Moldova . P\u00een\u0103 nu demult era teritoriul unei gr\u0103dini\u0163e de copii, apoi \u00een anul 2000 a fost \u00eentemeiat\u0103 biserica\u00a0Sf. Mare Mucenic Gheorghe. \u00cen anul 2003 pe baza acestei biserici \u00eentemeiat\u0103 m\u0103n\u0103stirea. Are doua biserici de var\u0103 Sf. Mare Mucenic Gheorghe \u015fi de iarn\u0103 Sf\u00eentul Panteleimon.<\/p>\n

    M\u0103n\u0103stirea Veveri\u0163a<\/strong><\/p>\n

    Adresa:<\/strong>sat Veveri\u0163a, r. Ungheni<\/p>\n

    Date de contact:<\/strong>MD-3631, s.Veveri\u0163a, r.Ungheni<\/p>\n

    tel.0236-93-188, m.0693-53-388<\/p>\n

    A\u015fezare<\/strong>: la aprox. 70 km de Chi\u015fin\u0103u sau la 32 km de Ungheni<\/p>\n

    Istoric:<\/strong><\/p>\n

    M\u0103n\u0103stirea Veverita este o a\u015fezare monastic\u0103 recent\u0103, situat\u0103 la marginea satului cu acela\u015fi nume. Din datele disponibile putem spune c\u0103 m\u0103n\u0103stirea a fost \u00eentemeiat\u0103 pe la 1922-1924, av\u00e2nd o gospod\u0103rie mare \u015fi o biseric\u0103 frumoas\u0103, hramul c\u0103reia nu se cunoa\u015fte.<\/p>\n

    M\u0103n\u0103stirea Frumu\u015fica<\/strong><\/p>\n

    M\u0103n\u0103stirea de maici “Frumoasa” cu hramul Sfintei Treimi<\/p>\n

      \n
    1. Frumoasa, r. C\u0103l\u0103ra\u015fi, Moldova.\u00a0Tel.\u00a0244-38-029\u00a0GSM: 068670171<\/li>\n<\/ol>\n

      e-mail:\u00a0contact@frumoasa.md<\/a><\/p>\n

      Numit\u0103 ini\u0163ial\u00a0\u201cFrumu\u015fica\u201d\u00a0dup\u0103 numele poienei \u00een care a fost zidit\u0103, m\u0103n\u0103stirea Frumoasa a fost \u00eentemeiat\u0103 ca m\u0103n\u0103stire de c\u0103lug\u0103ri, \u00een toamna anului 1804, de c\u0103tre r\u0103ze\u015ful satului Oni\u015fcani Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) \u015fi trei ieromonahi de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 (Rom\u00e2nia) – Serafim, Ioanichie \u015fi Macarie.<\/p>\n

      Prima atestare documentara: 10 iunie 1807, c\u00e2nd 43 r\u0103ze\u015fi de pe mo\u015fia Bravicea au \u00eempropiet\u0103rit m\u0103n\u0103stirea cu p\u0103m\u00e2nt.
      \n\u00cen anii 60 ai sec. XIX la Frumoasa \u015fi-a facut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei Iosif Naniescu.<\/p>\n

      M\u0103n\u0103stirea H\u00eerjauca, r. C\u0103\u015f\u0103ra\u015fi<\/strong><\/p>\n

      M\u0103n\u0103stirea este situat\u0103 la aproximativ 25 km de or. C\u0103l\u0103ra\u0219i, pe malul p\u00eer\u00eeului H\u00eerjauca \u0219i \u00een apropierea satului cu acela\u015f nume. H\u00eerjauca \u2013 un sat vechi moldovenesc, atestat la 28 iunie 1644. Mai t\u00eerziu, pe la \u00eenc. sec. XVIII aici se stabile\u015fte o colonie de ucraineni, care s-au ascuns \u00een codrii Moldovei, fugind de iob\u0103gie din guberniile malorosiene. Al\u0103turi de m\u0103n\u0103stirile H\u00eerbov\u0103\u0163, R\u0103ciula \u015fi Frumoasa, m\u0103n\u0103stirea H\u00eerjauca formeaz\u0103 familia monahal\u0103 din codrii C\u0103l\u0103ra\u015filor.<\/p>\n

      Descriere succint\u0103:<\/p>\n

      Potrivit cercet\u0103torului P. Cru\u0219evan, m\u0103n\u0103stirea a fost \u00eentemeiat\u0103 ca schit \u00een anul 1740. De frica t\u0103tarilor, codrii din jurul m\u0103n\u0103stirii ad\u0103posteau mul\u0163i fugari. Un batr\u00een evlavios, Teodosie, le-a f\u0103cut acestora o cas\u0103 de rug\u0103ciune.<\/p>\n

      M\u0103n\u0103stirea R\u0103ciula<\/strong><\/p>\n

      M\u0103n\u0103stirea R\u0103ciula \u00ee\u015fi afl\u0103 a\u015fezarea \u00een pitoreasca zon\u0103 a Codrilor Orheiului, \u00eentr-o vale dintre dou\u0103 \u015firuri de coline \u00eemp\u0103durite, numit\u0103 Valea Ichelului, form\u00e2nd centrul salului R\u0103ciula, situat la 56 km de Chi\u015fin\u0103u \u015fi 11 km de gara C\u0103l\u0103ra\u015fi pe malul r\u00e2ului Ichel.<\/p>\n

      Prima atestare documentar\u0103 a M\u0103n\u0103stirii R\u0103ciula se refer\u0103 la anul 1798, c\u00e2nd preo\u0163ii loan Hare \u015fi Leontie B\u00e2r\u00e2nacul, r\u0103ze\u015fii Andrei Ro\u015fea, loni\u0163\u0103 Ro\u015fea, Simion Stratan, Constantin Stratan \u015f.a., prin Danie \u00eent\u0103rit\u0103 prin Carte Domneasc\u0103 de Voievodul \u0162\u0103rii Moldovei Constantin Alexandru Ghica, au d\u0103ruit o parte din mo\u015fia satului Ni\u015fcani \u00een scopul \u00eentemeierii \u00een poiana R\u0103ciula a unui schit de c\u0103lug\u0103ri, \u00eenchinat Maicii Domnului “…pentru pomenire sufletelor r\u0103posa\u0163ilor mo\u015filor no\u015ftri, a p\u0103rin\u0163ilor, \u015fi a noastre ca s\u0103 fim pomeni\u0163i pururea la sf\u00e2ntul jartvelnic, \u015fi de acum \u00eenainte s\u0103 aib\u0103 a st\u0103p\u00e2ni acest schit,… cu bun\u0103 pace \u00een vecifiindc\u0103 s-au dat sfintei biserici, apoi a bisericii \u00een veci trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2ie…”<\/p>\n

      M\u0103n\u0103stirea H\u00eencu, raionul Nisporeni<\/strong><\/p>\n

      M\u0103n\u0103stirea H\u00eencu este prima a\u015fezare monahal\u0103 din Basarabia unde prin 1820-1822 s-a introdus viata de ob\u015fte<\/u>.<\/p>\n

      Mitropolitul Gavriil a numit \u00een 1821 un supraveghetor asupra m\u0103n\u0103stirilor \u015fi schiturilor.<\/p>\n

      Pe teritoriul m\u0103n\u0103stirii, l\u00eeng\u0103 biseric\u0103 a fost construit\u0103 o cladire, acoperit\u0103 cu \u015findril\u0103, ce includea 12 chilii pentru fra\u0163i cu trei pridvoare. Mai erau \u015fase case separate, cu c\u00eete patru chilii fiecare. La fel separate, se mai afl\u0103 \u015fi o trapez\u0103 cu o brut\u0103rie, acoperit\u0103 cu \u015findril\u0103. Pe l\u00eeng\u0103 m\u0103n\u0103stire se aflau hambare, distilerie, ateliere de tampl\u0103rie, fierarie, etc.<\/p>\n

      \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 M\u0103n\u0103stirea H\u00eencu devine una din cele mai vestite\u00a0M\u0103n\u0103stiri din Moldova\u00a0<\/a>. \u00cen anul 1868, \u015etefan Toma \u015fi Ioan Radu au d\u0103ruit m\u0103n\u0103stirii o livad\u0103, iar \u00een 1870, Ioan Cursov, \u00eempreun\u0103 cu marele poet Ioan S\u00eerbu au mai d\u0103ruit una.<\/p>\n

      Pentru informa\u021bii suplimentare privind patrimoniul cultural \u0219i atrac\u021biile turistice din raionul Ungheni accesa\u021bi pagina\u00a0http:\/\/www.cultura-ungheni.md\/<\/a><\/span><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Sorry, this entry is only available in Rom\u00e2n\u0103. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language. Lista obiectivelor turistice din raionul Ungheni: Rezerva\u0163ia natural\u0103 \u201ePlaiul Fagului\u201d, s. R\u0103denii Vechi Monumentul kneazului Potiomkin, s. R\u0103denii Vechi Muzeul de istorie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":424,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-434","page","type-page","status-publish","hentry"],"post_mailing_queue_ids":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/434","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=434"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/434\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":435,"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/434\/revisions\/435"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/424"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.crungheni.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=434"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}