Raionul Ungheni. Prezentare generală.

Raionul Ungheni este amplasat geografic în partea central – vestică a Republicii Moldova, şi are ca vecini raioanele Nisporeni, Călăraşi, Teleneşti, Sîngerei şi Făleşti. În partea de vest se mărgineşte cu rîul Prut care constituie graniţa dintre România şi Republica Moldova, iar din anul 2007 aceasta este şi hotarul cu uniunea europeană(UE).

Suprafaţa totală a raionului este de 108,3 mii ha din care 49,9 mii ha constitue suprafaţa agricolă, 28,8 mii ha păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, iar 4,7 mii ha ocupă resursele acvatice.

Populaţia totală, conform datelor recesămîntului din anul 2014, constituie 117,4 mii locuitori, densitatea medie a populaţiei pe 1 km² fiind de 108 persoane.

Ponderea populaţiei cu vîrstă aptă de muncă constituie 61,8% din total. Vîrsta medie a populaţiei este de 34,3 ani ( bărbaţi 32,7 ani, femei 35,9 ani)

Relieful raionului Ungheni se caracterizează prin zone de dealuri joase, văi largi,lunca cursului mijlociu a rîului Prut, ce fac parte din podişul Moldovei Centrale.

Clima este temperată – continentală ca şi în întreaga republică. Iarna este blîndă şi scurtă, vara este călduroasă şi lungă. Temperatura medie anuală a aerului este pozitivă şi oscilează între + 8ºC – 9ºC. Cantitatea medie anuală de precipitaţii oscilează între 380-350 mm.

Organizarea  administrativă cuprinde 33 de primării cu 12 sate, 19 comune şi 2 oraşe (Ungheni şi Corneşti). Reşedinţa raionului este or. Ungheni, care este situat pe malul Prutului la o distanţă de 110 km de mun. Chişinău, 97 km de mun. Bălţi şi 15 km de mun. Iaşi, România (pe calea ferată).

Resurse şi rezervaţii naturale.

Sol. Principalele tipuri de sol sînt: ciornoziomul, soluri de tipuri cenuşii, de pădure şi calcaros. Predomină solurile de ciornoziom – 75-80 %. Bonitatea medie a terenurilor agricole după structura solului e de 61 puncte.

Rezervele de humus în stratul de sol au o grosime de peste 1 metru.

Reţeaua Hidrologică constituie 2706 hectare şi este reprezentată, în primul rînd de rîul Prut, care străbate raionul pe o lungime de 80,3 km, de 9 afluenţi şi 132 de iazuri. Pentru localităţile rurale apele subterane sunt principala sursă de apă potabilă de uz gospodăresc. Acestea ies la suprafaţă prin 6170 de fîntîni (70 arteziene) şi 67 de izvoare. Majoritatea sînt îngrijite şi amenajate.

Zăcăminte. Pe teritoriul raionului sînt zăcăminte de materiale pentru construcţie: argilele, nisipurile, depunerile de pietriş şi prundiş, care se exploatează prin cariere deschise.

Rezervaţia Naturală Plaiul Fagului.

Pentru a conserva şi proteja natura şi diferitele specii de plante şi animale aflate pe cale de dispariţie, a fost concepută rezervaţia din codrii satului Rădenii Vechi. Aceasta impresionează prin abundenţa şi frumuseţea peisajelor, a poienelor fascinante şi a lacurilor. Întregul areal este un adevărat muzeu sub cerul liber. Aici se întîlnesc peste 77 specii de plante rare, iar fauna este reprezentată de 200 specii.

Activităţi culturale

Patrimoniul cultural al raionului cuprinde creaţii folclorice şi artistice, datini şi obiceiuri specifice acestei frumoase zone.

În cadrul sărbătorilor de iarnă (Crăciunul, Sfîntul Vasile), de paşte, de hramul casei şi al localităţii, la celebrarea căsătoriilor, la cumetrii şi la alte evenimente importante, numeroasele tradiţii folclorice sînt respectate cu sfinţenie.

Anual, în ultima decadă a lunii decembrie, se desfăşoară festivalul raional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă „După datina străbună”, unde asistăm la o adevărată paradă a costumelor populare, a măştilor colindelor şi urăturilor. Creaţia cultural-artistică este reprezentată de către formaţiunile artistice de amatori, printre care pot fi menţionate: ansamblul de muzică şi dansuri populare „Struguraş din Ungheni”, un şir de alte colective folclorice şi artistice, dintre care 28 cu titlul onorific „model”.

Bianual, în luna septembrie, la Pîrliţa se desfăşoară festivalul naţional al dansurilor populare „Drăgaica”.

Arta populară se regăseşte şi în meşteşugăritul popular, prezent în mîinile dibace a peste o sută de meşteri populari. Aceştia confecţionează adevărate opere de artă. Printre expoziţiile meşterilor populari organizate cu prilejul numeroaselor evenimente şi manifestări raionale, se remarcă în mod deosebit Tîrgul olarilor, organizat binual, în luna septembrie.